După ce a publicat, tot la Ed. Meronia, în colaborare cu Rodica Ilinca, "Dicționarul personalităților feminine din România" (2009) și "Enciclopedia personalităților feminine din România" (2012), istoricul George Marcu și-a continuat unul din proiectele sale, acela de a face cunoscute "femeile de seamă" din spațiul nostru, cu un dicționar biografic al personalităților feminine contemporane (2013) și cu "Doamne și domnițe, prințese și regine în istoria românilor" (2016). Volumul pe care vi-l recomand azi le concentrează pe cele anterioare, într-o nouă selecție, cu îmbunătățiri în redactarea fișelor biografice și cu adăugarea unor nume noi de femei reprezentative pentru timpul lor, din Evul Mediu și până azi. Indispensabilă istoriei feminismului românesc și în același timp o lectură plină de informații interesante, lucrarea a presupus o uriașă muncă de documentare și alegere după criteriul notorietății în arte, științe, educație, sport, în viața socială și politică. Celor peste 600 de fișe cu o structură unitară, ținând de normele lexicografice, li s-au alăturat și anexe utile, precum o cronologie a mișcării feministe din țara noastră, o listă cu membre ale Academiei Române din 1867 și până azi, precum și una cu membre ale guvernelor țării, începând din 1946. Cea mai captivantă mi s-a părut ideea lui George Marcu de a anexa și o "Carte a recordurilor feminine din România", ce cuprinde nu doar recorduri sportive mondiale, ci și informații despre conaționale ale noastre care au fost primele din lume sau din Europa, în profesii până la ele exclusiv bărbătești (doar câteva exemple: Sarmiza Bilcescu Alimăneșteanu - prima femeie doctor în Drept din lume, în 1890; Eliza Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer la 1912, Smaranda Gheorghiu - prima care a ajuns la Polul Nord în 1902; Sofia Ionescu - prima femeie chirurg care a operat pe creier în 1944). Multe biografii prezentate succint sunt senzaționale, precum cea a agentei secrete britanice de origine română Vera Atkins (1908-2000); a Luciei Kogălniceanu (1852-1933), fiica cea mică a lui Mihail Kogălniceanu, măritată de trei ori cu oameni politici și mamă a opt copii, cu o mare influență în Partidul Conservator, sau a aviatoarei Nadia Russo (1901-1988), decorată pentru eroismul ei în război dar arestată de comuniști și care a murit în cruntă sărăcie. Veți descoperi multe astfel de personaje și destine în paginile dicționarului, care ascund și surprize. De exemplu, știți cine a fost Cecilia Maria Simionescu Zapan (1900-1961)? Fiica președintelui Academiei Române, poliglotă, cu studii de pian la Conservatorul din Paris, doamnă de societate, a publicat în anii '30, sub pseudonimul Sanda Marin, o carte de bucate care s-a tot reeditat și vândut în milioane de exemplare, până azi. Sau știați că celebra mezzosoprană Elena Cernei (1924-2000) a făcut și cercetări științifice interdisciplinare dedicate mecanismelor fonației, experimentând și formulând în premieră absolută unele fenomene? Ei bine, volumul lui George Marcu abundă în informații de puțini știute și poate fi un stimulent pentru a afla mai multe despre "femeile de seamă" ale României de ieri și de azi.