Cauzele posibile ale durerilor de cap sunt: schimbările de vreme, diferenţele de presiune atmosferică, excesul de alcool şi fumat, unele cauze organice, dar mai ales stresul, care produce cea mai frecventă durere de cap (54%), şi anume, cea produsă de starea permanentă de încordare în care trăim. Şi mai există o cauză: administrarea în exces de medicamente, cele mai multe pe bază de cofeină, care provoacă, la rândul lor, "propriile" dureri de cap. Ceea ce se poate croniciza. Pentru a preveni acest fenomen, ar fi mai indicat să încercaţi, mai întâi, un remediu natural. Există o mulţime.
A. Când ne vâjâie capul...
Uleiul de mentă
Efectul binefăcător al mentei în cazul durerilor de cap le era binecunoscut bunicilor noastre. Astăzi, uleiul de mentă (sub formă de soluţie în concentraţie de 10% se găseşte la toate farmaciile). Prepararea lui în casă este mai dificilă, fiindcă pentru obţinerea a circa 10-30 ml de ulei eteric este nevoie de aproximativ 1 kg de plantă uscată. Masat pe tâmple, uleiul de mentă răcoreşte, relaxând astfel musculatura. Un studiu comparativ realizat cu câţiva ani în urmă arată că între efectul unui gram de paracetamol şi cel al uleiului de mentă nu există nicio diferenţă. Efectul este mult potenţat şi dacă veţi fi în stare să...
* Opriţi televizorul, computerul şi radioul - trei factori ce declanşează stresul. Închideţi cel puţin patru zile pe săptămână televizorul, computerul sau radioul şi ieşiţi la plimbare la aer curat. Face adevărate minuni, ne asigură cercetătorii americani, ţara cu cei mai mulţi suferinzi de dureri de cap! Iar dacă se-ntâmplă să nu aveţi ulei de mentă în casă, înmuiaţi-vă degetele, vreme de 1 minut, în apă de la gheaţă, şi apăsaţi apoi, cu degetele reci, sprâncenele.
Ceai calmant împotriva durerilor de cap
Prepararea unui veritabil ceai anti-dureri de cap cere ceva mai mult efort, dar merită. Planta cea mai "potentă" este captalanul, un adevărat "drog", de aceea ceaiul trebuie băut cu băgare de seamă. Captalanul este recomandat, de altfel, şi în caz de migrene.
Ingrediente pentru o ceaşcă: 1 linguriţă scoarţă de salcie, 1 linguriţă flori şi fructe uscate de vişin, 1 linguriţă captalan.
Modul de preparare: Se pun ingredientele uscate (se găsesc la Plafar) în 250 ml de apă care clocoteşte. Se lasă 10-15 minute să se pătrundă, se strecoară ceaiul şi se bea fierbinte.
Efectul: Scoarţa de salcie este considerată "aspirină vegetală" şi stopează durerile. Captalanul are efect relaxant şi antiinflamator. Florile şi fructele uscate de vişin se adaugă la ceaiuri pentru ameliorarea gustului şi datorită efectului lor diuretic.
Atenţie! Femeile gravide şi cele care alăptează nu trebuie să bea ceai de captalan, deoarece conţine alcaloizi pirrolozidinali. În general, nu trebuie depăşită doza zilnică de 1 microgram de pirrolozidină, pentru că poate afecta ficatul.
B. Migrenele sinucigaşe
Migrenele reprezintă o formă dură a durerilor de cap, atât de dură, încât uneori duce la sinucideri. În cazul acestei boli, care afectează un număr relativ mare de persoane, durerile de cap revin întruna, însoţite de disfuncţii vegetative, ca de pildă, senzaţie de rău, licăriri şi fulgere înaintea ochilor, greaţă, stare de vomă, defecte de vorbire sau ameţeli. În cazul lor, terapiile alternative au mai puţină putere, cu excepţia a două reţete la care apelează multe din persoanele afectate.
Ceai antimigrene
Efectul calmant al ceaiului pare a se baza pe co-acţiunea proprietăţilor plantelor folosite.
Modul de preparare: Se pune 1 linguriţă de amestec de plante în apa clocotită, se lasă să se infuzeze circa 10 minute şi se strecoară. Se beau 3 ceşti de ceai neîndulcit şi cald (nu fierbinte!), pe parcursul zilei. După fiecare ceaşcă se face o pauză de odihnă de 10 minute.
Efectul: Ceaiul de mentă are efect relaxant şi uşor calmant. Roiniţa este şi ea o plantă calmantă, iar sunătoarea reduce hipertensiunea arterială, este uşor calmantă, antiinflamatoare şi produce bună dispoziţie.
Shake cu cafea împotriva migrenei
Chiar dacă devine din ce în ce mai mult un disconfort legat de contextul, nu mereu prietenos, al lumii în care trăim, şi ea, migrena, este o boală veche. Bunicile noastre preparau împotriva durerilor de cap puternice 2 ceşti de cafea tare, pe care o "asezonau" apoi cu 1 vârf de cuţit de coriandru (sau cardamom) şi cu 1 linguriţă de zeamă proaspătă de lămâie.
Ceai de vinariţă
Călugării din Evul Mediu foloseau, deja, puterea vindecătoare şi relaxantă a vinariţei, pentru tratarea migrenei.
Pentru 2 ceşti de ceai, se opăresc 2 linguriţe de plantă uscată cu 1/4 l de apă fierbinte. Se lasă să se infuzeze (cu capac) 60 de minute şi se beau zilnic 1-2 ceşti de ceai călduţ, înghiţitură după înghiţitură.
C. Dureri de ceafă
Deşi durerea de cap se instalează mai ales în zona de mijloc a craniului, cauza ei se află - nu rareori - cu un etaj mai jos. Mai ales în era muncii la computer, a statului îndelungat pe scaun, musculatura cefei tinde să se contracteze - din cauza poziţiei stereotipe - ceea ce duce la apariţia durerilor. Dar şi uzura vertebrei cervicale sau curentul pot afecta ceafa, chiar până la înţepenirea mişcării.
Remediile împotriva acestor dureri sunt masajul şi căldura.
Comprese cu sunătoare
Uleiul de sunătoare are un puternic efect antiinflamator şi este un remediu foarte eficient pentru calmarea durerilor acute din zona spatelui sau a celor produse de febra musculară. Se poate aplica o compresă caldă, direct pe locul dureros. Se înmoaie o bucată de tifon în 50 ml de ulei de sunătoare şi se aplică în aşa fel, încât uleiul să atingă pielea.
Pentru un efect mai bun, compresa ar trebui lăsată să acţioneze cel puţin o oră. De altfel, tifonul poate fi reîncălzit, fără probleme, pe capacul întors al unei oale în care fierbe apă.
Cataplasme cu cartofi
O cataplasmă caldă cu cartofi este un remediu recunoscut încă din vremuri străvechi, împotriva cefei înţepenite.
Ingrediente pentru o cataplasmă: 4-6 cartofi mijlocii, 1 şervet de vase, 1 prosop de frotir.
Modul de preparare: Se fierb cartofii în coajă şi se zdrobesc necurăţaţi, cât sunt încă fierbinţi. Se învelesc într-un şervet de vase. Pentru a evita eventualele arsuri, se recomandă împachetarea lor într-un al doilea prosop de frotir.
Cataplasma se pune în jurul gâtului (fără a strânge) şi se lasă să acţioneze 40 de minute, deci, până ce se răcesc cât de cât cartofii.
Pernă cu sâmburi de cireşe
Buna şi apreciata pernă cu sâmburi de cireşe a bunicii se încarcă cu căldură, o transmite mai departe şi ţine cald foarte multă vreme. Pentru a o încălzi, perna se poate pune pe calorifer sau pe soba de teracotă sau se poate ţine chiar şi în cuptorul încălzit la 150° (5-10 minute). Pentru răcire, se vâră într-o pungă de plastic şi se lasă în congelator.