Cu o experienţă de peste 15 ani în mass-media, jurnalistul cultural Cristian Pătrăşconiu întruneşte calităţi rare azi printre confraţi. Pasionat de politologie, literatură, filosofie, istorie, el are ca marcă definitorie expresia clară şi substanţială. Fie că publică analize politice, cronici literare sau convorbiri cu personalităţi, textele lui nu sunt niciodată plicticoase, fiindcă îţi dau de gândit. Pe lângă cele patru volume de dialoguri apărute la Humanitas până acum (cel cu Tia Şerbănescu, "Trântind uşa", vi l-am semnalat toamna trecută), pe lângă colaborările la publicaţii pe hârtie, Cristian Pătrăşconiu şi alţi cinci publicişti cu aceleaşi competenţe "umaniste" au creat o revistă online, LaPunkt.ro, citită şi apreciată de multă lume. Convorbirile cu cei 10 scriitori timişoreni, adunate în cartea pe care vi-o recomand azi, au apărut întâi pe acest site şi aşa se explică titlul cam ciudat. Autorul îşi cunoaşte bine interlocutorii, de vreme ce a studiat şi a lucrat vreo 10 ani în preajma lor: "Mulţi dintre ei mi-au fost profesori în mod direct. În sens larg, toţi mi-au fost de fapt profesori: de literatură, de presă, de politologie, de spirit civic, de decenţă, de bun simţ, de onoare (...) de gândire critică, de generozitate, de dialog". Într-adevăr, toţi cei 10 sunt oameni de ispravă, ataşaţi specificului bănăţean, dar cu o concepţie cosmopolită în sensul cel mai bun. Individualităţi bine definite, ei au în comun, pe lângă sagacitate şi talent literar, o capacitate de muncă asiduă, pasionată şi, nu în ultimul rând, o cordialitate plină de umor. Curiozitatea lui Cristian Pătrăşconiu scoate la iveală din fiecare doar câte o parte din multele lor preocupări şi experienţe legate de profesie în sens larg. Adriana Babeţi, de pildă, povesteşte cum, în urmă cu 20 de ani, din iniţiativa ei, a lui Mircea Mihăieş şi a lui Cornel Ungureanu, a luat naştere proiectul de cercetare "A Treia Europă", dedicat iniţial literaturilor central-europene şi extins apoi şi asupra istoriei, sociologiei, antropologiei culturale. Pe lângă centrul de cercetare s-au creat astfel şi un colegiu alternativ, serii editoriale, o bibliotecă şi o arhivă de istorie orală. Smaranda Vultur, coordonatoarea acesteia din urmă, interesată de "memorie, istorie, uitare şi salvare", a înregistrat, împreună cu echipe de studenţi instruiţi de ea după modelul anchetelor sociologice, amintirile unor vârstnici bănăţeni care au trăit evenimentele secolului XX, poveştile lor de viaţă în diferite comunităţi etnice. Vocile transcrise în toată autenticitatea lor sunt tot atâtea mărturii despre trecutul recent, incluzând şi crimele comunismului. Arhiva orală şi volumele coordonate de Smaranda Vultur au importanţă nu doar pentru adevărul istoric ci şi pentru prezentul în care "a rămas ca un lest imposibil de eliminat indiferenţa la nivelul societăţii în ansamblu (...) faţă de impostură şi iresponsabilitate". Cu Marcel Tolcea - un virtuoz al jocurilor de cuvinte, al paradoxurilor şi al vioiciunii de spirit - tema dialogului e seducţia; Daniel Vighi, un povestitor ca nimeni altul, cu o operă romanescă excepţională, şi un om de o francheţe irezistibilă, vorbeşte despre bucuria de a scrie, iar cu ziaristul, poetul şi "starul mediatic" Robert Şerban discuţia e - cum altfel - despre mass-media românească. Foarte interesante sunt şi convorbirile cu Vasile Popovici şi Ioan T. Morar, scriitori cu lungi stadii în diplomaţie, despre importanţa bagajului cultural al unui asemenea funcţionar (am mai avut după 1989 scriitori veniţi din afara sistemului în funcţii diplomatice - Grete Tartler, Mihai Zamfir, Th. Baconschi, între alţii, dar sistemul i-a preferat pe cei şcoliţi la Băneasa). Fiindcă n-am loc să-i cuprind aici pe toţi interlocutorii lui Cristian Pătrăşconiu, ţin numai să vă spun că titlul câştigat în 2016, Timişoara - capitală europeană a culturii, se datorează şi efortului de decenii al acestui grup de intelectuali.
Selecţia "Formula AS"
* Cristian Pătrăşconiu, "Întrebări puse La Punkt", ilustraţii de Mirel Jichiţa, Editura Universităţii de Vest, Timişoara (tel. 0256/59.26.81), 192 p.
Cu o experienţă de peste 15 ani în mass-media, jurnalistul cultural Cristian Pătrăşconiu întruneşte calităţi rare azi printre confraţi. Pasionat de politologie, literatură, filosofie, istorie, el are ca marcă definitorie expresia clară şi substanţială. Fie că publică analize politice, cronici literare sau convorbiri cu personalităţi, textele lui nu sunt niciodată plicticoase, fiindcă îţi dau de gândit. Pe lângă cele patru volume de dialoguri apărute la Humanitas până acum (cel cu Tia Şerbănescu, "Trântind uşa", vi l-am semnalat toamna trecută), pe lângă colaborările la publicaţii pe hârtie, Cristian Pătrăşconiu şi alţi cinci publicişti cu aceleaşi competenţe "umaniste" au creat o revistă online, LaPunkt.ro, citită şi apreciată de multă lume. Convorbirile cu cei 10 scriitori timişoreni, adunate în cartea pe care vi-o recomand azi, au apărut întâi pe acest site şi aşa se explică titlul cam ciudat. Autorul îşi cunoaşte bine interlocutorii, de vreme ce a studiat şi a lucrat vreo 10 ani în preajma lor: "Mulţi dintre ei mi-au fost profesori în mod direct. În sens larg, toţi mi-au fost de fapt profesori: de literatură, de presă, de politologie, de spirit civic, de decenţă, de bun simţ, de onoare (...) de gândire critică, de generozitate, de dialog". Într-adevăr, toţi cei 10 sunt oameni de ispravă, ataşaţi specificului bănăţean, dar cu o concepţie cosmopolită în sensul cel mai bun. Individualităţi bine definite, ei au în comun, pe lângă sagacitate şi talent literar, o capacitate de muncă asiduă, pasionată şi, nu în ultimul rând, o cordialitate plină de umor. Curiozitatea lui Cristian Pătrăşconiu scoate la iveală din fiecare doar câte o parte din multele lor preocupări şi experienţe legate de profesie în sens larg. Adriana Babeţi, de pildă, povesteşte cum, în urmă cu 20 de ani, din iniţiativa ei, a lui Mircea Mihăieş şi a lui Cornel Ungureanu, a luat naştere proiectul de cercetare "A Treia Europă", dedicat iniţial literaturilor central-europene şi extins apoi şi asupra istoriei, sociologiei, antropologiei culturale. Pe lângă centrul de cercetare s-au creat astfel şi un colegiu alternativ, serii editoriale, o bibliotecă şi o arhivă de istorie orală. Smaranda Vultur, coordonatoarea acesteia din urmă, interesată de "memorie, istorie, uitare şi salvare", a înregistrat, împreună cu echipe de studenţi instruiţi de ea după modelul anchetelor sociologice, amintirile unor vârstnici bănăţeni care au trăit evenimentele secolului XX, poveştile lor de viaţă în diferite comunităţi etnice. Vocile transcrise în toată autenticitatea lor sunt tot atâtea mărturii despre trecutul recent, incluzând şi crimele comunismului. Arhiva orală şi volumele coordonate de Smaranda Vultur au importanţă nu doar pentru adevărul istoric ci şi pentru prezentul în care "a rămas ca un lest imposibil de eliminat indiferenţa la nivelul societăţii în ansamblu (...) faţă de impostură şi iresponsabilitate". Cu Marcel Tolcea - un virtuoz al jocurilor de cuvinte, al paradoxurilor şi al vioiciunii de spirit - tema dialogului e seducţia; Daniel Vighi, un povestitor ca nimeni altul, cu o operă romanescă excepţională, şi un om de o francheţe irezistibilă, vorbeşte despre bucuria de a scrie, iar cu ziaristul, poetul şi "starul mediatic" Robert Şerban discuţia e - cum altfel - despre mass-media românească. Foarte interesante sunt şi convorbirile cu Vasile Popovici şi Ioan T. Morar, scriitori cu lungi stadii în diplomaţie, despre importanţa bagajului cultural al unui asemenea funcţionar (am mai avut după 1989 scriitori veniţi din afara sistemului în funcţii diplomatice - Grete Tartler, Mihai Zamfir, Th. Baconschi, între alţii, dar sistemul i-a preferat pe cei şcoliţi la Băneasa). Fiindcă n-am loc să-i cuprind aici pe toţi interlocutorii lui Cristian Pătrăşconiu, ţin numai să vă spun că titlul câştigat în 2016, Timişoara - capitală europeană a culturii, se datorează şi efortului de decenii al acestui grup de intelectuali.
Cu o experienţă de peste 15 ani în mass-media, jurnalistul cultural Cristian Pătrăşconiu întruneşte calităţi rare azi printre confraţi. Pasionat de politologie, literatură, filosofie, istorie, el are ca marcă definitorie expresia clară şi substanţială. Fie că publică analize politice, cronici literare sau convorbiri cu personalităţi, textele lui nu sunt niciodată plicticoase, fiindcă îţi dau de gândit. Pe lângă cele patru volume de dialoguri apărute la Humanitas până acum (cel cu Tia Şerbănescu, "Trântind uşa", vi l-am semnalat toamna trecută), pe lângă colaborările la publicaţii pe hârtie, Cristian Pătrăşconiu şi alţi cinci publicişti cu aceleaşi competenţe "umaniste" au creat o revistă online, LaPunkt.ro, citită şi apreciată de multă lume. Convorbirile cu cei 10 scriitori timişoreni, adunate în cartea pe care vi-o recomand azi, au apărut întâi pe acest site şi aşa se explică titlul cam ciudat. Autorul îşi cunoaşte bine interlocutorii, de vreme ce a studiat şi a lucrat vreo 10 ani în preajma lor: "Mulţi dintre ei mi-au fost profesori în mod direct. În sens larg, toţi mi-au fost de fapt profesori: de literatură, de presă, de politologie, de spirit civic, de decenţă, de bun simţ, de onoare (...) de gândire critică, de generozitate, de dialog". Într-adevăr, toţi cei 10 sunt oameni de ispravă, ataşaţi specificului bănăţean, dar cu o concepţie cosmopolită în sensul cel mai bun. Individualităţi bine definite, ei au în comun, pe lângă sagacitate şi talent literar, o capacitate de muncă asiduă, pasionată şi, nu în ultimul rând, o cordialitate plină de umor. Curiozitatea lui Cristian Pătrăşconiu scoate la iveală din fiecare doar câte o parte din multele lor preocupări şi experienţe legate de profesie în sens larg. Adriana Babeţi, de pildă, povesteşte cum, în urmă cu 20 de ani, din iniţiativa ei, a lui Mircea Mihăieş şi a lui Cornel Ungureanu, a luat naştere proiectul de cercetare "A Treia Europă", dedicat iniţial literaturilor central-europene şi extins apoi şi asupra istoriei, sociologiei, antropologiei culturale. Pe lângă centrul de cercetare s-au creat astfel şi un colegiu alternativ, serii editoriale, o bibliotecă şi o arhivă de istorie orală. Smaranda Vultur, coordonatoarea acesteia din urmă, interesată de "memorie, istorie, uitare şi salvare", a înregistrat, împreună cu echipe de studenţi instruiţi de ea după modelul anchetelor sociologice, amintirile unor vârstnici bănăţeni care au trăit evenimentele secolului XX, poveştile lor de viaţă în diferite comunităţi etnice. Vocile transcrise în toată autenticitatea lor sunt tot atâtea mărturii despre trecutul recent, incluzând şi crimele comunismului. Arhiva orală şi volumele coordonate de Smaranda Vultur au importanţă nu doar pentru adevărul istoric ci şi pentru prezentul în care "a rămas ca un lest imposibil de eliminat indiferenţa la nivelul societăţii în ansamblu (...) faţă de impostură şi iresponsabilitate". Cu Marcel Tolcea - un virtuoz al jocurilor de cuvinte, al paradoxurilor şi al vioiciunii de spirit - tema dialogului e seducţia; Daniel Vighi, un povestitor ca nimeni altul, cu o operă romanescă excepţională, şi un om de o francheţe irezistibilă, vorbeşte despre bucuria de a scrie, iar cu ziaristul, poetul şi "starul mediatic" Robert Şerban discuţia e - cum altfel - despre mass-media românească. Foarte interesante sunt şi convorbirile cu Vasile Popovici şi Ioan T. Morar, scriitori cu lungi stadii în diplomaţie, despre importanţa bagajului cultural al unui asemenea funcţionar (am mai avut după 1989 scriitori veniţi din afara sistemului în funcţii diplomatice - Grete Tartler, Mihai Zamfir, Th. Baconschi, între alţii, dar sistemul i-a preferat pe cei şcoliţi la Băneasa). Fiindcă n-am loc să-i cuprind aici pe toţi interlocutorii lui Cristian Pătrăşconiu, ţin numai să vă spun că titlul câştigat în 2016, Timişoara - capitală europeană a culturii, se datorează şi efortului de decenii al acestui grup de intelectuali.
Alte articole din acest numar
- Un lăcaş zidit pe minuni - Biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti
- Puterea rugăciunii
- O istorie fără sfârşit: YALE
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
