Am citit în paginile acestei reviste, nu o dată, despre ajutorul pe care credincioşii l-au primit în urma rugăciunilor adresate Sfântului Nectarie, pentru rezolvarea diverselor probleme cu care s-au confruntat. Am observat că cei care au primit ajutor au simţit nevoia de a împărtăşi şi altora din fericirea sprijinului acordat de acest sfânt, puţin cunoscut pe meleagurile noastre, dar receptiv faţă de rugăciunile ce-i fuseseră adresate. Citind şi în acatistul său, am descoperit că nu este doar un nou doctor fără de arginţi, ci şi un tainic mijlocitor în dialogul cu bunul Dumnezeu, intervenind în soluţionarea şi a altor probleme, considerate mai puţin importante ca cele de sănătate, precum găsirea unui loc de muncă. Pornind de la paragraful în care scrie "Bucură-te că îi ajuţi pe oamenii fără slujbă să îşi găsească de lucru", m-am gândit să-mi focalizez şi rugăciunile mele pentru soluţionarea unei astfel de probleme cu care se confrunta fiul meu, proaspăt inginer, aflat de aproape o jumătate de an în căutarea unui loc de muncă, corespunzător pregătirii şi, mai ales, înclinaţiilor sale spre studiu. Faptul că nu-şi găsea rostul (lucrase sub nivelul pregătirii, şi în condiţii ce îi puteau afecta sănătatea) îl marca psihic, alegând tot mai mult izolarea de prieteni şi de societate. Internetul era singura lui ieşire "în lume" şi aproape singurul dialog cu cei de vârsta lui. Astfel stând lucrurile, am început să mă rog pentru rezolvarea acestei probleme bunului Dumnezeu, fiului său iubit, Sfintei Fecioara Maria şi Sfântului Nectarie, în speranţa că mă va auzi şi ajuta. Deşi nu pot spune că sunt un bun creştin, am început să citesc zilnic Acatistul Sfântului Nectarie, rugându-l să-l ajute pe fiul meu să-şi găsească un serviciu bun, ba şi o prietenă care să-i descopere fondul sufletesc şi să-i readucă zâmbetul tineresc pe obraz. Îmi propusesem ca timp de 40 de zile să citesc acest frumos acatist şi, astfel, să mă apropii mai mult de acest sfânt. După primele trei săptămâni, semnele ajutorului au început să apară. Se contura perspectiva unui serviciu, iar fiul meu, cu ajutorul unei fete deosebite, regăsise bucuria vieţii. La sfârşitul celor 40 de zile în care m-am rugat, am primit ajutorul sfântului în totalitate. Am descoperit, astfel, că în această imaterială punte relaţională, glasul meu firav şi atât de pământesc a fost auzit de cel căruia în mod special mă adresasem. Atunci şi acum simt nevoia să-i mulţumesc şi să vorbesc despre receptivitatea, aproape umană, cu care mi-a răspuns. Îi mulţumesc Sfântului Nectarie că a făcut din mine un părinte fericit. Sper că acest mesaj va da speranţă celor care se confruntă cu probleme mai mari sau mai mici şi care pot găsi în Sfântul Nectarie un mijlocitor spre ajutorul divin. Acum ştiu că sfinţii pot fi prieteni imateriali, cu care poţi comunica, şi pe al căror ajutor te poţi bizui.
Semnez simplu: un om care a primit ajutorul divin al Sfântului Nectarie!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
