În perioada mai-iulie, el se împodobeşte cu nenumărate umbreluţe de flori alb-gălbui, mărunte, având forma unor steluţe, care degajă un parfum intens. Se culeg numai pe vreme însorită, pentru a fi uscate ulterior, tot prin expunere la soare. În cazul când nu există condiţii prielnice, se pun la uscat pe coli mari de hârtie, în poduri. După ce florile se trec, în urma lor rămân fructele, nişte boabe rotunde, cu gust plăcut, dulce-acrişor, foarte preţuit şi de păsări. La maturitate, boabele de soc se colorează în nuanţe închise, de la vişiniu până la negru, atârnând pe ramuri grupate în fostele inflorescenţe, ce măsoară 12-20 centimetri în diametru. Se recoltează toamna, în septembrie sau octombrie şi, după ce au fost uscate la soare sau în poduri bine aerisite şi li s-au îndepărtat codiţele, sunt păstrate în pungi de hârtie sau depozitate în saci.
Proprietăţile benefice ale socului au fost remarcate încă din antichitate. Arbustul apare în scrierile lui Plinius cel Batrân, sub denumirea "sambucus". Pe meleagurile dacice, unde şi-a găsit variate utilizări ca remediu în medicina zamolxiană, îl chema "seoacs" ori "soac" - cuvinte care stau, în mod evident, la originea numelui său actual din limba română.
Mituri şi superstiţii
La indieni, socul a fost dintotdeauna considerat un panaceu, dătător de viaţă lungă. În schimb, probabil că boabele lui negre, asemănătoare cu ale mătrăgunei, au îndemnat populaţiile europene să-i creeze o aură de mister, ţesând în jurul său numeroase legende. Se credea că o tufă de soc are puterea să asigure protecţie caselor pe lângă care creşte, respectiv, oamenilor care trăiesc în ele, deoarece între ramurile lui îşi găsesc adăpost tot felul de entităţi supranaturale, spiriduşi, zâne şi duhuri, acestea din urmă aflate de obicei în tranzit spre tărâmul de dincolo. Tocmai de aceea, olandezii nu tăiau niciodată crengi de soc, fără a cere mai întâi permisiunea spiritelor, care, altfel, ar fi putut să se supere şi să-i bântuie. În Germania, fraţii Grimm au reluat într-unul din basmele lor un personaj fantastic, plăsmuit de imaginaţia folclorică, iar apoi perpetuat şi mereu modelat de tradiţia populară: bătrâna Holle. Poveştile şi cântecele o descriau ca pe starostele unei cete de suflete ale copiilor încă nenăscuţi, împreună cu care colinda prin lume, în căutarea părinţilor potriviţi. La răstimpuri, grupul făcea popas în coroana deasă a unui soc. De aici şi datina ca femeile care îşi doreau copii sau erau deja însărcinate, să scuture o tufă de soc, ca să le cadă în poală un suflet de copil. Exista şi o a doua variantă, rezervată fetelor nemăritate: şi lor li se recomanda să scuture tufa, însă nu oricând, ci la solstiţiul de iarnă, în ziua de 21 decembrie. Şi din direcţia de unde aveau să audă un câine lătrând, de acolo urma să le sosească ursitul. Aşadar, nu e câtuşi de puţin de mirare că ramurile de soc erau folosite la confecţionarea baghetelor magice.
Utilizări terapeutice
* Pentru combaterea constipaţiei se bea seara, înainte de culcare, o cană de ceai (200 ml), pregătit cu 1 linguriţă de flori uscate şi mărunţite. Are efect laxativ, diuretic şi sudorific.
* O infuzie mai puţin concentrată, obţinută din 40 g flori, lăsate 15-20 de minute într-un litru de apă în clocot, se aplică extern, sub formă de cataplasme contra arsurilor, abceselor, furunculelor şi erizipelului.
* La arsurile de soare, se poate întrebuinţa şi balsamul a cărui reţetă o veţi găsi mai jos.
* Sucul stors din boabele de soc se administrează intern, pentru detoxifiere şi ca tratament contra nevralgiilor. Scoarţa se întrebuinţează ca remediu împotriva infecţiilor urinare şi a constipaţiei. Frunzele zdrobite lasă un suc care poate fi utilizat, prin tamponări locale, la arsuri şi hemoroizi.
Socul este una dintre plantele recomandate pentru fumigaţii.
Reţete fel de fel
Mod de preparare:
1. Tăiaţi lămâile în felii şi puneţi-le împreună cu florile, zahărul şi drojdia într-un borcan mare, turnând deasupra întreaga cantitate de apă.
2. Lăsaţi totul la fermentat timp de 48 de ore. De două ori pe zi, amestecaţi conţinutul borcanului cu ajutorul unei linguri de lemn cu coadă lungă. Apoi scurgeţi lichidul în sticle şi aveţi grijă să le astupaţi bine. Sticlele se depozitează cu gura în jos, la răcoare, într-un loc ferit de lumină.
Utilizare: Socata este o băutură deosebit de plăcută, răcoritoare şi spumantă. Totodată, ea realizează un aport vitaminic deloc neglijabil (conţine o doză însemnată de vitamina C, alături de A şi de vitamine din complexul B).
Sirop cu flori de soc
Ingrediente: 20 flori proaspete de soc, 2 kg zahăr, 2 l apă, 50 g acid citric, sucul şi coaja de la 2 portocale şi 2 lămâi (preferabil bio).
Mod de preparare:
1. Culegeţi şi spălaţi florile de soc. Amestecaţi zahărul şi apa cu acidul citric, până la dizolvarea completă a zahărului. Tăiaţi citricele în felii subţiri şi puneţi-le în apa îndulcită, împreună cu florile de soc.
2. Lăsaţi vasul deoparte pentru 48 de ore. După aceea, strecuraţi lichidul şi aruncaţi florile, stoarceţi feliile de lămâie şi portocală şi turnaţi siropul în sticle curate.
Prăjiturele de casă
Ingrediente: 20 flori proaspete de soc, 1 ou, 500 ml lapte, 70 g zahăr, puţin zahăr vanilat, 200 g făină, ulei de cocos.
Mod de preparare:
Cu oul, laptele, zahărul şi făina, frământaţi un aluat. Înfăşuraţi pe rând florile în aluat şi prăjiţi-le în ulei de cocos fierbinte. Prăjiturelele cu flori de soc sunt delicioase şi se potrivesc de minune cu nectarul de mere, compotul de merişoare sau iaurtul cu aromă de vanilie.
Balsam răcoritor
Mod de preparare:
1. Încălziţi uleiul de cocos în bain-marie, la o temperatură nu prea ridicată. Puneţi florile de soc în el.
2. Menţineţi temperatura constantă şi lăsaţi florile în ulei pentru aproximativ 30 de minute, timp în care ele îşi vor ceda treptat principiile active.
3. Strecuraţi uleiul. Adăugaţi-le pe cele de cătină şi lavandă, amestecând mereu. La sfârşit, puneţi balsamul în borcănele mici şi lăsaţi-l să se răcească.
Utilizare: Balsamul de soc intră foarte repede în piele. El calmează pielea înfierbântată după statul prelungit la plajă sau după o insolaţie.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
