Legume şi fructe
Legumele şi fructele, cele mai importante furnizoare de vitamine, substanţe minerale şi combinaţii bioactive, stimulează metabolismul şi, în plus, sunt - din fericire - alimente sărace în calorii. Având în vedere acest aspect sănătos, faptul că ar putea conţine mici urme de preparate chimice care să le protejeze de dăunători pare nesemnificativ. Cu excepţia copiilor mici, care necesită o atenţie sporită: în cazul lor, valorile-limită tolerabile sunt atinse foarte repede.
De aceea, exact fructele şi legumele consumate, practic, zilnic (mere, banane, morcovi) ar trebui să fie din culturi biologice, de preferinţă regionale. Pentru că, de regulă, acestea nu conţin pesticide şi sunt cultivate în spiritul ocrotirii mediului înconjurător.
Între timp, au apărut, însă, şi supermarket-uri care comercializează produse bio, deci mărfuri de top, accesibile şi persoanelor cu un buget mai redus.
Din cele de mai jos, veţi afla ce soiuri de fructe şi legume puteţi cumpăra în marile spaţii comerciale şi când este nevoie, efectiv, să apelaţi la magazinele bio.
Mere şi pere
Şi perele conţin, de foarte multe ori, urme de chimicale, mai cu seamă cele din import. Ambele soiuri de fructe trebuie spălate şi şterse bine înainte de a fi consumate.
Cumpăraţi, pe cât se poate, mere şi pere de la ţărani!
Struguri
Se numără printre fructele cel mai frecvent "tratate" împotriva dăunătorilor. Chiar şi strugurii bio şi-au pierdut bunul renume, din cauză că pesticidul folosit - cuprul - poate contamina pământul pe durată lungă.
Spălaţi bine fructele şi tamponaţi-le până ce se zvântă. Pentru copii şi persoanele "mâncăcioase", se recomandă strugurii bio.
Citrice
La portocale, mandarine şi lămâi trebuie evitat exteriorul, miezul nefiind, în general, "încărcat" nici la fructele convenţionale. Coaja, în schimb, foarte frecvent. Cea mai bună protecţie împotriva substanţelor chimice cu care sunt tratate: curăţaţi-le, spălaţi-vă pe mâini şi abia apoi desfaceţi-le în bucăţi.
Pentru sucuri şi băuturi la care se foloseşte şi coaja: doar bio!
Fructe tropicale
În ţările unde sunt cultivate, stropitul este, adeseori, foarte "generos". Ceea ce e dăunător pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea celor ce muncesc acolo, chiar dacă testele ecologice indică, la cojile de banane, de pildă, că nu există urme de chimicale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru kiwi. La ananas şi la mango, în schimb, peste 2/3 din probe confirmă prezenţa reziduurilor.
Cei ce consumă cantităţi mari să opteze pentru bio.
Fructe cu sâmburi
În mod îmbucurător, la prune, piersici, caise şi cireşe, cercetările au constatat o "încărcare" moderată - indiferent că provin din România sau sunt importate. Cu toate acestea, şi în cazul lor se impune o spălare atentă.
Cele mai gustoase: fructele de sezon.
Fructe de pădure şi grădină
În prezent, căpşunile importate au mai puţine urme de chimicale decât în trecut, arată un studiu Greenpeace. Cu toate acestea, este mai bine să aşteptaţi începutul sezonului şi să cumpăraţi căpşuni de grădină. Acelaşi lucru este valabil şi pentru coacăze, agrişe, zmeură şi mure. Afinele nu prea sunt afectate.
Culegeţi cu mâna dvs. frăguţe şi căpşuni, fie din pădure, fie din grădina proprie.
Cartofi
În ultimii ani, pe bulbii de cartofi nu s-au prea găsit urme de pesticide, sau cantităţile au fost foarte reduse. Alegeţi, deci, cartofii în funcţie de gust: soiurile din culturile de la ţară sunt mai gustoase decât cele de la supermarket.
Cea mai bună calitate se găseşte în pieţe, inclusiv la cartofii făinoşi.
Varză
Aici depinde de la caz la caz: la conopidă, broccoli, varză albă şi gulii, cercetătorii au descoperit o "încărcare" mai degrabă redusă. La varza creaţă, în schimb, limitele legale pentru pesticide au fost adeseori depăşite.
Soiurile cumpărate în sezon sunt bune şi au un preţ convenabil. În ce priveşte varza creaţă, se recomandă culturile bio.
Ceapă & Co
Testaţi - din când în când - şi ceapa roşie (de la piaţă). Este mai dulce şi mai puţin pişcăcioasă.
Legume mediteraneene
Vinetele, ardeii, roşiile şi dovleceii din culturi locale sunt legumele cele mai puţin tratate.
În prezent, numeroşi cultivatori oferă ardei graşi şi roşii de calitate bio.
Castraveţi
Castraveţii sunt sensibili: mai ales când trebuie să crească în extrasezon au nevoie de mai multe insecticide. De aceea, pe coaja verde a acestora se văd, relativ frecvent, reziduuri.
Pentru copii se recomandă marfa bio. Cea convenţională trebuie consumată fără coajă.
Salată şi spanac
La ultimele evaluări, salata verde şi lăptuca au depăşit limitele impuse. Şi rucola este destul de încărcată, mai puţin salata iceberg şi cea creaţă.
Spanacul, în schimb, este mult mai "curat", dar păstrat mai multă vreme, acumulează nitriţi. De aceea trebuie cumpărat ori foarte proaspăt, ori congelat.
Salatele se cumpără, deci, fie din culturi bio, fie în sezon, de la piaţă.
Morcovi şi sfeclă roşie
Chiar dacă morcovii convenţionali prezintă, relativ rar, reziduuri chimice, preţurile pentru calitatea bio sunt absolut accesibile. Iar sfecla roşie a fost mereu "în regulă", conform controalelor.
Le puteţi cumpăra liniştiţi şi de la supermarketuri.
Carne, inclusiv de pasăre
La pachet sau proaspătă?
Cea mai bună carne e cea cumpărată direct de la măcelar, care cunoaşte provenienţa animalelor. Ceea ce nu înseamnă că cea la pachet n-ar fi de bună calitate.
Oricum, fiţi atenţi atunci când o cumpăraţi, să nu fie apoasă, albicioasă sau să bată spre gri.
Şi încă ceva: consumaţi-o înaintea expirării termenului de valabilitate. În cazul cărnii tocate, optaţi pentru cea ambalată în casolete transparente, care sunt umplute în condiţii stricte de igienă.
Peşte
Cu siguranţă da, dacă ţineţi seama de următoarele recomandări:
- Peştele să fie din speciile permise de World Wild Fund for Nature, adică somon sălbatic, sardine, heringi, somon de mare şi şalău.
- Şi, de asemenea, toţi peştii de ape curgătoare, nu de crescătorii.
La supermarket, cumpăraţi, de preferinţă, peşte congelat.
Conserve
Importantă este puritatea.
Calitatea roşiilor, a fasolei albe, a lintei sau a tonului din cutiile de conservă este absolut în regulă.
Şi, conform unui studiu efectuat în Germania, cantitatea de vitamine pe care o conţin este aproape de cea a zarzavatului sau a leguminoaselor proaspăt fierte. Roşiile foarte bine coapte şi prelucrate, din conserve, sunt chiar mai aromate decât cele proaspete, cumpărate iarna din magazine. Iar preţul nu reprezintă un criteriu: mărcile cu preţ mai redus sunt - de cele mai multe ori - la fel de bune ca cele scumpe.
Cumpăraţi conserve din magazine.
Pâine şi cereale
Fiţi, deci, atenţi, când cumpăraţi pâinea de la supermarket şi optaţi pentru produsele bio atunci când este cazul.
Pâine şi chifle
Indiferent dacă le cumpăraţi de la supermarket sau de la un magazin special cu produse de panificaţie: ambele lucrează, aproape întotdeauna, cu aluaturi prefabricate industrial, în care se găsesc nu puţine adaosuri (de ex. extractul de malţ, care conferă produselor o culoare maronie).
Căutaţi, deci, pâine fabricată fără "ajutoare": cea mai bună este cea neagră, gata ambalată, de la supermarket.
Calitate superioară au, însă, produsele bio.
Muesli şi fulgi
Surplusul de vitamine, plus fier şi o grămadă de zahăr - care se găsesc în aceste produse - sunt inutile din punctul de vedete al nutriţioniştilor.
Cerealele integrale la micul dejun sunt suficiente. Şi nu contează dacă sunt produse mai ieftine sau de "marcă". Acelaşi lucru este valabil şi pentru noua generaţie de muesli, cu adausuri "hightech".
Cele mai sănătoase şi mai convenabile ca preţ sunt produsele pure: fulgi, muesli, fructe, nuci - indiferent dacă sunt bio sau convenţionale.
Accesibile în supermarket-uri.
Ouă
Ouă bio
Conţin mai mulţi acizi graşi sănătoşi şi deloc substanţe colorante care conferă gălbenuşului nuanţa portocalie (cantaxantina). Iar resturi de medicamente veterinare nu există, oricum, în ouăle bio - spre deosebire de cele convenţionale, la care urmele apar la fiecare al doilea ou.
Cumpăraţi ouă bio. Există şi la supermarket-uri.
Produse lactate
Deosebit de bun este deci laptele de la vacile care pasc iarbă în păşuni. Dar nici produsele convenţionale nu prezintă probleme în ceea ce priveşte reziduurile de pesticide şi medicamente.
Lapte şi smântână
Sunt mai bune produsele proaspete sau cele cu durată de păstrare mai lungă? În acest caz contează preferinţele personale, pentru că în privinţa conţinutului de vitamine şi a gustului, laptelui cu durată de păstrare de 3 săptămâni nu i se poate reproşa nimic. La smântână, decide gustul: senzaţia de "fiert" indică o temperatură prea ridicată la preparare. De multe ori, se adaugă şi stabilizatori, ca să nu se depună un strat solid. Dar gustul veritabil de smântână nu îl au decât produsele bio.
Laptele bio: are un preţ accesibil şi la supermarket.
Iaurt şi brânză de vaci
Oferta de iaurt şi brânză cu fructe este uriaşă în marile magazine, dar, oricum, e aproape imposibil să găseşti ceva fără substanţe aromatizante. Chiar şi la iaurturile bio trebuie citită cu atenţie lista cu adaosurile. Iar la produsele probiotice trebuie verificat dacă pe etichetă este trecută cultura bacteriană.
Cumpăraţi iaurt cu fructe din magazinele bio.
Bine de ştiut: Preferaţi iaurtul slab? Cumpăraţi-l, atunci, pe cel cu 1,5% grăsime, fiindcă cel cu 0,1% grăsime nu prea are gust şi conţine aproape la fel de multe calorii (are mai multă albumină).
Grăsimi pentru uns şi uleiuri
Unt şi margarină
O margarină produsă din ulei de armurariu sau din ulei de floarea-soarelui conţine o cantitate prea mare de acizi graşi Omega-6, nesănătoşi. De aceea sunt de preferat produsele din ulei de rapiţă sau pe bază de ulei de măsline (cu mulţi acizi graşi simpli nesaturaţi). Dacă pe lista adaosurilor apare menţiunea "Grăsimi parţial hidrogenate", margarina n-ar trebui mâncată. Fără adaosuri e doar untul, deci puteţi opta liniştiţi şi pentru unul mai ieftin.
Pentru o margarină bună, scoateţi mai mulţi bani din buzunar.
Uleiurile vegetale
Uleiul de măsline extravirgin, cu mulţi acizi graşi simpli nesaturaţi, este cea mai bună alegere. Din păcate, calitatea oscilează chiar şi la uleiurile scumpe. Cel mai bine este să vă încredeţi în propriul dvs. gust: să nu fie rânced, stătut sau înţepător. Bun este şi uleiul de rapiţă: în stare rafinată, e accesibil ca preţ, neutru ca gust şi se încinge bine. Conţine o cantitate mare de acizi graşi buni, precum Omega-3.
Uleiurile bio nu sunt neapărat mai bune.
Brânzeturi şi mezeluri
Brânză
Minerale şi vitamine multe - chimicale puţine. Singura excepţie: suprafaţa brânzeturilor convenţionale este tratată cu natamicină (o protejează de mucegai). De aceea, caşcavalul trebuie curăţat de coajă înainte de a-l mânca.
Mozzarella ar trebui consumată imediat - spre sfârşitul perioadei de valabilitate conţine, deja, cam multe bacterii.
De unde le cumpăraţi - rămâne o problemă de gust.
Mezeluri
Carnea cea mai bună şi cea mai puţină grăsime le are şunca, indiferent dacă e fiartă sau crudă.
Produsele ambalate trebuie consumate neapărat înaintea termenului de expirare, pentru că testele arată clar că, ulterior, produsele din carne nu mai sunt bune (chiar dacă nu dăunează sănătăţii).
Salamurile bio conţin adaosuri mai puţine, dar se conservă cu nitrat de potasiu sau de sodiu.
Bine de ştiut! Parmezanul şi caşcavalurile tari conţin cea mai mare cantitate de calciu. Mai puţin "consistent": caşcavalul moale.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
