Turnurile sunt, prin definiţie, inexpugnabile, deci nu-şi mai bate nimeni capul să caute pe cineva în ele. Aşa a devenit elita o mare necunoscută. O etichetă pentru ceva ce mulţi nici nu ştiu să definească. O piatră de poticnire, inclusiv pentru o seamă de "formatori de opinie".
Să risipim misterul! Elita este o aristocraţie a breslelor, nu prin moştenire, ci prin merit personal. Elita sunt "meşterii mari", cei mai buni în meseria lor şi care, pe lângă această calitate, posedă în plus demnitate, altruism şi responsabilitate, de la artişti şi filosofi, până la meşteşugari şi agricultori. Înainte vreme, li se spunea "Maestre" sau "Meştere". Astăzi sunt nenumiţi, fiindcă şi cuvintele acestea s-au demonetizat, prin lipirea lor abuzivă de numele unor neisprăviţi. Dar elita n-a pierit, e tot acolo.
Uneori, cineva îşi aduce aminte de ea şi o trage de urechi pentru că "nu se implică". Alteori, altcineva o acuză de impostură. Deseori, politrucii încearcă să şi-o agaţe la butonieră, dar elita a făcut, a tăcut şi a rezistat. (Conform unei alte definiţii a ei.)
Ca să mă credeţi pe cuvânt, vă dau un exemplu recent. La iniţiativa unei mari doamne a artelor plastice româneşti, Silvia Radu, 60 de pictori şi sculptori din toată ţara şi-au donat opere valoroase, prezentate într-o expoziţie exemplară, găzduită de Institutul Cultural Român din Bucureşti (între 19 mai şi 9 iunie), pentru a sprijini redeschiderea mânăstirii ortodoxe româneşti de la Iordan. Dintre aceştia, îi amintesc pe Ilie Boca, Mihai Bojin, Florin Ciubotaru, Constantin Flondor, Viorel Mărginean, Olga Morărescu Mărginean, Mircea Roman, Horea Paştina, Silvia Radu, Andrei Rosetti, Mihai Sârbulescu şi Ioana Şetran, ale căror lucrări mi-au plăcut cel mai mult.
La vernisajul expoziţiei au vorbit, alături de iniţiatoarea evenimentului, d-na Silvia Radu, criticul de artă Doina Mîndru, şi PS Ieronim Sinaitul, episcop-vicar patriarhal şi fost superior al Aşezămintelor româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon. Reunit sub genericul "O teofanie în piatră şi duh", evenimentul a fost cu adevărat de elită, aşa cum a fost şi publicul prezent la vernisaj. Când sentimentele profunde, precum credinţa şi patriotismul, cer să fie probate, elita nu ezită. Este convingerea mea şi speranţa noastră de mai bine.
P.S.
Mânăstirea românească de la Iordan (1935), căreia i-a fost egumen şi Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul, a fost închisă în 1970, din pricina războiului israeliano-arab, de pe urma căruia terenul a fost minat şi inclus într-o zonă militară cu acces interzis. Anul acesta a fost autorizată o firmă specializată pentru deminarea teritoriului. Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la această operaţiune este de 500.000 de euro. La care se adaugă cheltuielile pentru repararea mânăstirii, avariată de bombe, şi repunerea ei în funcţiune. Patriarhia a declanşat o campanie de strângere de fonduri, la care, iată, primii care s-au raliat sunt artiştii plastici.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
