Proba de elitism

Claudiu Tarziu
Pentru cei care-și pun întrebări legate de semnificația ei, elita este si­nonimă cu tur­nul de fildeș, cu autoritatea și dis­tan­țarea de social.

Turnurile sunt, prin defi­niție, inexpugnabile, deci nu-și mai bate nimeni capul să caute pe cineva în ele. Așa a devenit elita o mare ne­cu­noscută. O etichetă pentru ceva ce mulți nici nu știu să defi­nească. O piatră de poticnire, in­clusiv pen­tru o seamă de "formatori de opi­nie".
Să risipim misterul! Eli­­ta este o aris­tocrație a bre­slelor, nu prin moș­tenire, ci prin merit personal. Elita sunt "meș­terii mari", cei mai buni în meseria lor și care, pe lângă această calitate, po­sedă în plus dem­ni­tate, altruism și res­pon­­sa­bilitate, de la artiști și filosofi, până la mește­șu­gari și agricultori. Înain­te vre­me, li se spunea "Maestre" sau "Meș­tere". Astăzi sunt ne­numiți, fiindcă și cuvintele aces­tea s-au de­mo­netizat, prin lipirea lor abu­zivă de numele unor ne­isprăviți. Dar elita n-a pierit, e tot acolo.
Uneori, cineva își aduce aminte de ea și o trage de urechi pentru că "nu se im­plică". Alteori, altcineva o acuză de im­postură. Deseori, po­li­trucii încearcă să și-o agațe la bu­tonieră, dar elita a făcut, a tăcut și a rezistat. (Conform unei alte de­finiții a ei.)
Ca să mă credeți pe cuvânt, vă dau un exemplu recent. La iniția­ti­va unei mari doamne a artelor plas­tice românești, Sil­via Radu, 60 de pictori și sculptori din toată țara și-au donat opere valo­roase, prezentate într-o ex­poziție exemplară, găzduită de Institutul Cultural Român din Bucu­­rești (între 19 mai și 9 iunie), pentru a spri­jini re­des­chiderea mânăstirii ortodoxe ro­mâ­nești de la Iordan. Dintre aceș­tia, îi amintesc pe Ilie Boca, Mi­hai Bojin, Flo­rin Ciubotaru, Cons­tan­tin Flon­dor, Vio­rel Mărginean, Ol­ga Moră­rescu Măr­ginean, Mircea Ro­man, Horea Paștina, Silvia Ra­du, Andrei Rosetti, Mihai Sâr­bu­lescu și Ioana Șetran, ale căror lu­crări mi-au plăcut cel mai mult.
La vernisajul expoziției au vorbit, alături de ini­țiatoarea eveni­men­tu­lui, d-na Sil­via Radu, cri­ticul de artă Doina Mîndru, și PS Ie­ronim Sinaitul, episcop-vicar pa­triarhal și fost superior al Așeză­min­­telor românești de la Ieru­salim, Ior­dan și Ieri­hon. Reunit sub ge­ne­ricul "O teo­fanie în pia­tră și duh", eve­­nimentul a fost cu ade­vărat de elită, așa cum a fost și publicul prezent la ver­nisaj. Când senti­mentele profun­de, pre­­cum cre­dința și patriotismul, cer să fie pro­ba­te, elita nu ezită. Este con­vin­ge­rea mea și spe­ranța noastră de mai bine.

P.S.
Mânăstirea românească de la Iordan (1935), căreia i-a fost egumen și Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul, a fost închisă în 1970, din pricina războiului israeliano-arab, de pe urma căruia te­renul a fost minat și inclus într-o zonă mi­litară cu acces interzis. Anul acesta a fost autorizată o firmă specializată pen­tru deminarea teritoriului. Contri­bu­ția Bisericii Ortodoxe Române la această operațiune este de 500.000 de euro. La care se adaugă cheltuielile pentru repa­ra­rea mânăstirii, avariată de bombe, și repunerea ei în funcțiune. Patriarhia a declanșat o campanie de strângere de fon­­duri, la care, iată, primii care s-au ra­liat sunt artiștii plastici.