Oare aşa să fie? Oare femeile care se confruntă cu această problemă sunt doar victime pasive, sortite să aştepte resemnate ca (eventual) partenerii lor să devină experţi în arta amorului? Studiile ştiinţifice ne spun că nu este chiar aşa. La foarte multe femei care se confruntă cu această problemă există premize fiziologice clare, care duc la apariţia frigidităţii şi care pot fi rezolvate printr-un tratament corespunzător. Chiar şi atunci când frigiditatea apare ca o consecinţă a unor probleme emoţionale ale femeii sau a unei incompatibilităţi la nivel sexual, există remedii care pot rezolva situaţia.
Cauzele psihologice ale frigidităţii
Sunt aproape la fel de diverse ca însăşi complexa viaţă emoţională a femeii. La unele femei, frigiditatea, în diferite grade, apare ca urmare a unor puternice blocaje psihice, provocate de prejudecăţi diverse, uneori de ordin spiritual, cum ar fi aceea că a trăi plăcerea este ceva imoral sau un păcat, că sexul este o simplă datorie ori că este dezgustător etc. La alte femei, spaima este o puternică frână în calea plăcerii. Teama de a nu fi rănită, de a nu deveni dependentă de cel care produce plăcerea, de a nu dezamăgi sau, pur şi simplu, de a nu rămâne însărcinată, sunt doar câteva dintre nenumăratele anafrodiziace emoţionale care produc frigiditatea. La cuplurile "uzate", frigiditatea apare ca o traducere a plictiselii, a obişnuinţei, uneori chiar a repulsiei acumulate faţă de partenerul de viaţă. Există şi multe femei care, fără să-şi dea seama, refuză condiţia lor feminină şi, ca atare, le este foarte greu să adopte un comportament relaxat în timpul actului sexual, ceea ce iarăşi conduce la frigiditate.
Un element foarte important în acest context şi, totodată foarte interesant, este că, cel mai adesea, cauzele frigidităţii sunt ascunse în labirintul subconştientului. Conştient, cele mai multe femei doresc să se bucure, să poată dărui plăcere în timpul actului amoros, dar un ceva le opreşte, manifestându-se concret prin absenţa pronunţată a dorinţei erotice.
O cauză ceva mai concretă a frigidităţii este nepotrivirea sexuală cu un partener, fie prea timid, fie prea brutal şi grăbit, şi care ignoră importanţa fundamentală a "preparativelor", a preludiului iubirii, de care depinde, în majoritatea cazurilor, satisfacţia erotică a unei femei.
Ce este de făcut în cazul în care vă confruntaţi cu o frigiditate care a apărut şi se menţine pe fondul unor probleme emoţionale? În general, este bine să acţionaţi pe mai multe căi simultan. În primul rând, este bine să discutaţi sincer cu partenerul de viaţă şi să-l determinaţi să participe conştient şi concret, pentru a vă ajuta să depăşiţi această problemă. Un alt demers extrem de util este să cereţi sfatul unui psiholog, care vă va ajuta să conştientizaţi care sunt cauzele profunde ale apariţiei frigidităţii. Nu în ultimul rând, vă vor ajuta remediile pe care le vom enumera în continuare şi care, deşi par a se adresa, unele dintre ele, strict corpului, ele pot să vă producă surprize plăcute. Graniţa dintre organic şi psihologic nu este atât de clar delimitată cum am putea crede, şi de aceea, tratamentele contra frigidităţii este bine să se adreseze atât corpului, cât şi psihicului.
Plantele medicinale
În flora medicinală românească şi mondială sunt cunoscute mult mai puţine afrodiziace feminine decât masculine. Totuşi, relativ recent au fost scoase la lumină câteva specii de plante, care fac uneori adevărate minuni în tratamentul frigidităţii.
* Brânca-ursului (Heracleum sphondylium) - se administrează sub formă de comprimate, din care se iau 2-3 pastile pe zi, în cure de 14 zile, urmate de alte 14 zile de pauză. Tratamentul începe în ultima zi de menstruaţie, de regulă, pentru a se sincroniza cu ritmurile hormonale ale femeii. Împotriva frigidităţii, brânca-ursului acţionează pe trei căi simultan: endocrină (stimulează puternic activitatea ovarelor), vasculară (măreşte puternic afluxul de sânge în zona genitală) şi nervoasă (are efect excitant şi uşor euforizant). La femeile la care frigiditatea are cauze psihologice, se recomandă o doză tonică şi uşor euforizantă de 2 comprimate, luate cu jumătate de pahar de apă, cu 30-60 de minute înaintea actului sexual. Pentru femeile care nu agreează mirosul destul de special de brânca-ursului, se recomandă tinctura, din care se iau 3 linguriţe, pentru că are o acţiune rapidă şi intensă, asimilarea extractului alcoolic fiind, practic, perfectă.
* Angelica de China (Angelica sinensis) - extractul din această plantă este considerat miraculos în reglarea activităţii endocrine a femeilor care se confruntă cu frigiditatea datorată deficitului de estrogen, instalării menopauzei, tulburărilor menstruale (dismenoree). Se administrează câte 200-400 miligrame de extract de angelică de China (în comerţ o putem găsi şi sub numele de "dong quai"), în cure de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauză, după care administrarea se reia.
* Griffonia (Griffonia simplicifolia) - spre deosebire de celelalte două remedii prezentate, această plantă nu are efecte afrodiziace, fiind mai degrabă un calmant şi relaxant psihic foarte eficient. Se administrează sub formă de extract, din care se iau doze mici, de 200-400 miligrame pe zi, sub formă de capsule. Griffonia este în mod special recomandat femeilor la care frigiditatea apare pe fondul insomniei, al stresului produs de activităţile zilnice, al oboselii excesive. De asemenea, este recomandată în cazul în care tulburările de sexualitate au ca substrat anxietatea, atacurile de panică sau tulburările emoţionale post-traumatice. Extractul obţinut din seminţele acestei plante tropicale are un efect puternic relaxant, reduce stările de angoasă produse de eventualitatea unui contact intim, conferă o stare de calm, mulţumire şi uşurinţă în a accepta experienţe noi.
Alimentele
Sunt excelente ca terapie pe termen lung, unele dintre ele având nu doar darul de a favoriza erotismul, ci şi de a menţine tinereţea biologică a organismului, un element de maximă însemnătate în menţinerea tonusului sexual, chiar până la vârste înaintate. Iată în continuare câteva dintre remediile anti-frigiditate din cămară:
* Nucile, măslinele, caju-ul şi arahidele - toate conţin estrogeni, favorizând erotismul feminin, având efecte fiziologice benefice, cum ar fi normalizarea lubrifierii vaginale, relaxarea musculaturii uterine, dezvoltarea unor caractere sexuale secundare feminine (creşterea sânilor, catifelarea pielii). Acelaşi efect îl au seminţele de mărar, frunzele şi rădăcinile de ţelină, seminţele de pătrunjel.
* Condimentele fierbinţi sunt excelente afrodiziace, fiind foarte eficiente pentru depăşirea frigidităţii de natură emoţională. Cele mai puternice afrodiziace sunt ghimbirul, scorţişoara, nucşoara, piperul, cardamomul, rozmarinul. O cană de vin fiert în care s-au adăugat 2 linguriţe de miere şi câte un vârf de cuţit din condimentele enumerate face adevărate minuni în depăşirea inhibiţiilor şi a contracturii.
* Ciocolata şi dulciurile cu cacao - nu este o legendă, ci chiar sunt un excelent afrodiziac feminin. De "vină" este un alcaloid conţinut de cacao, şi anume teobromina, care are efecte dovedite ştiinţific de stimulare a dorinţei erotice.
Parfumurile
Sunt, probabil, cel mai rapid afrodisiac natural feminin, având efecte de stimulare a erotismului nebănuit de puternice şi de prompte. Explicaţia constă în prezenţa unor receptori olfactivi, care transmit instantaneu scoarţei cerebrale impulsuri ce stimulează sexualitatea. Cele mai puternice parfumuri în aceste sens sunt, se pare, moscul şi ambra, dar nu sunt infailibile, anumite femei preferând arome mai rafinate, eventual în amestecuri.
În afară de parfumuri, efecte benefice au şi uleiurile volatile integrale (esenţiale) - nu şi cele fracţionate sau cu adaosuri chimice! -, care influenţează aproape instantaneu sistemul nervos central. Studii recente au arătat că uleiurile volatile dispersate în atmosfera încăperilor sunt asimilate foarte rapid prin mucoasa nazală, în circulaţia sanguină, ajungând la nivelul creierului, unde produc efecte puternice. Foarte multe dintre uleiurile volatile sunt secretate de plante, pentru a chema insectele polenizatoare, fiind adevărate semnale erotice pentru lumea vegetală şi animală. Aceasta explică, între altele, de ce aromatizarea cu uleiuri are atât de multe aplicaţii şi nuanţe în domeniul vindecării tulburărilor de dinamică sexuală.
Iată câteva dintre uleiurile foarte eficiente pentru combaterea frigidităţii:
* Lavanda (Lavandula officinalis, L. lapatipholia) - are un efect calmant şi relaxant, dispersarea uleiului său volatil fiind recomandată în cazurile în care apetitul sexual are nevoie, pentru a fi trezit, de calmarea fricilor, angoasei, timidităţii.
* Bergamota (portocalul amar - Citrus amara/ bergamia) - este prin excelenţă o aromă care trezeşte feminitatea şi blândeţea. Acest ulei este potrivit pentru femeile mai degrabă dominatoare, foarte puternice sau competitive, la care dorinţa erotică se trezeşte mai greu chiar din cauza forţei lor excesive.
* Portocalul dulce (Citrus sinensis) şi lămâia (Citrus limonium) - sunt, ambele, adevărate deschizătoare de apetit sexual, având o aromă percutantă şi foarte agreabilă. Se potrivesc femeilor mai degrabă apatice, cu o doză mare de inerţie, eventual cu predispoziţie spre astenie şi uşoară depresie.
* Menta dulce (Mentha viridis) - are o aromă deopotrivă blândă şi percutantă, fiind un calmant perfect al stărilor de dezgust, repulsie, furie. Dispersarea acestui ulei volatil în atmosfera încăperii se recomandă în special pentru combaterea frigidităţii care are ca substrat experienţe anterioare neplăcute sau traumatizante.
Masajul
Face minuni în cazul frigidităţii care apare pe fondul unor blocaje psihice. Femeile care nu se pot relaxa, care au o adevărată teamă de actul amoros, ori care sunt prea stresate pentru a se putea deschide erotic, ar fi bine să discute cu partenerul lor despre această adevărată terapie afectivă pe care o reprezintă masajul şi mângâierile. Nu trebuie ca partenerul dvs. să fie un expert în arta masajului pentru a se obţine rezultate excelente. Se recomandă masajul simplu, de relaxare, în care palmele ating uşor corpul, mângâindu-l în sens ascendent, începând din zona tălpilor şi avansând gradat spre zona umerilor, a cefei şi a capului. Un astfel de masaj va dura 15 minute, iar relaxarea va fi şi mai profundă, dacă la început nu va avea niciun fel de conotaţie erotică. Zonele erogene este bine să fie atinse spre final, gradat, cu multă blândeţe, pentru a nu se obţine o reacţie inversă celei scontate. Pentru o reuşită garantată, încercaţi să discutaţi cu tact despre cum şi unde aţi vrea să fiţi atinsă, pentru a vă putea deschide mai întâi sufleteşte şi apoi, firesc, şi erotic. În aplicarea acestei terapii de excepţie, un rol esenţial îl au bunăvoinţa şi comunicarea dintre parteneri.
Lumina
Este foarte importantă pentru a obţine o stare de relaxare şi pentru a favoriza disponibilitatea erotică. Din păcate, la acest capitol nu există o reţetă infailibilă cu care să se obţină rezultate în toate cazurile, ci va trebui să aflaţi singure care este cea mai potrivită stimulare vizuală pentru dvs. La unele femei, în special cele care sunt foarte reţinute, care sunt complexate de un defect fizic real sau imaginar ori care sunt foarte pudice, întunericul deplin le dă o senzaţie de confort psihic, în care se pot desfăşura erotic în voie. Dimpotrivă, altor femei lumina puternică le dă sentimentul de siguranţă, le stimulează vizual şi are efect afrodiziac. Specialiştii în domeniu ne asigură că majoritatea femeilor preferă lumina discretă a unei lămpi colorate într-o nuanţă caldă: oranj, galben auriu, roşu-pal. (De pildă, lumina obţinută prin filtrarea prin cristale colorate de sare roşie, cunoscută şi sub numele de sare de Himalaya, are un efect afrodisiac foarte bun.)
Muzica
Mai ales ascultată în timpul preludiului erotic, induce o stare intimă, de confort afectiv, care favorizează nebănuit de mult erotismul feminin. O bucată muzicală relaxantă sau care vă place foarte mult determină o sugestie mentală pozitivă continuă, care va ajuta la depăşirea blocajelor şi inhibiţiilor de natură afectivă şi erotică. Aşadar, adăugaţi la "arsenalul" de remedii pe care l-am menţionat deja, şi muzica.
Comunicarea
Ne referim la comunicarea cu partenerul de viaţă - acesta fiind de fapt demersul-cheie în cazul depăşirii frigidităţii de natură psihologică. Peste 90% din femeile care suferă de frigiditate din cauze emoţionale sau din incompatibilitate nu ştiu sau nu îndrăznesc să discute cu partenerul cum ar putea depăşi împreună această problemă. Iar cele care o fac folosesc adesea un ton de reproş sau imperativ, care agravează şi mai mult lucrurile. Şi în dragoste, "tonul face muzica". Dialogul trebuie purtat cu sinceritate, dar şi cu blândeţe, o confesiune, nu o jelanie ("nu simt nimic") sau o poruncă ("eşti un nepriceput"). Din păcate, majoritatea femeilor tac şi aşteaptă, lăsându-şi partenerul să ghicească, efectiv, cum le-ar plăcea să fie abordate înaintea şi în timpul actului sexual, fără să se implice şi ele în crearea unui mediu adecvat a unei dispoziţii comune, benefice. Iată de ce poate că cea mai bună terapie contra frigidităţii ar fi să vă deschideţi sufletul şi să începeţi să vorbiţi! Şi, aşa cum am spus, nu oricum, ci cu maximum de tandreţe şi încurajându-l să facă demersurile pe care le aşteptaţi. Evitaţi negaţiile şi criticile. Exersaţi lauda. Atât timp cât ceea ce vă leagă este iubirea, dragostea fizică trebuie trăită la acelaşi nivel.