Clujul: de la bine la foarte bine

Meciul de fotbal România - Danemarca, dispu­tat recent la Cluj, în faţa a 30.000 de spectatori ci­vilizaţi, după ce terenul de la Bucureşti a fost sus­pendat din cauza unor incidente peri­cu­loase la precedenta partidă, a fost doar ultimul exemplu din ultima vreme, prin care "capitala" Ardealului a salvat pielea capitalei României.

În afară de "Arena Naţională", suspendată, doar Clujul pu­tea găzdui, la standarde ridicate, un astfel de meci de fotbal. Partea interesantă e că Clu­jul putea să găzduiască meciul cu Danemarca nu pe unul, ci chiar pe două stadioane, iar asta spune, de fapt, o parte a poveştii de succes a unui oraş care, fără a fi ocolit de dileme şi de probleme, o ia tot mai mult pe propriul drum, altul, desigur, decât cel pe care se află Bucureştiul Gabrielei Firea.
La mijlocul anilor 2000, când şi-a pus ambiţia să pună capăt hegemoniei fotbalistice a Capitalei, clujeanul Arpad Paszkany, patronul echipei CFR Cluj, ştia că are nevoie de un stadion modern, dacă vrea să joace în cupele europene. Nu a stat la mâna banilor publici şi şi-a făcut, cu banii lui, un stadion, cel mai modern din România la acea vreme. Între timp, s-a construit şi stadionul pe bani publici, pe locul legendarului "Ion Moina", aşa că Clujul are două stadioane moderne, ceea ce Bucureştiul nu are, deşi în 2020 vrea să găzduiască o grupă a Europenelor de Fotbal! Mai sunt trei ani, şi nu s-a pus o că­ră­midă, nici pe "Ghencea", nici pe "Di­namo", nici la "Arcul de Triumf", iar mulţi se tem să nu ne facem de ruşine, cum ne-am făcut cu Europenele de Gim­nastică. Iniţial, găzduirea impor­tantei competiţii fusese câştigată de Bucureşti. Doar că Sala Po­li­valentă din Capitală nu e nici acum gata. Într-un efort disperat de a-şi salva pielea şi onoarea, or­ga­nizatorii români au propus mutarea evenimentului, unde oare decât la Cluj, în noua sală Polivalentă de lângă "Cluj Arena". Ce nu se poate la Bucureşti se poate la Cluj. Oraşul a ridicat mănuşa scăpată de Bucureşti şi acum s-a obişnuit cu evenimentele de prim-plan. Are cel mai mare festival de film din zonă, are două dintre cele mai bune festivaluri de muzică din regiune, e plin de viaţă şi de idei. Iar cele mai multe dintre aceste idei se susţin singure, din bani privaţi, nu aşteaptă pomenile nu-ştiu-cui, cu atât mai puţin ale Bucu­reştiului.
După experienţa teribilă de izolaţionism din epoca Funar, clujenii au învăţat că, dacă vor să aibă, trebuie să îşi facă singuri. Sătul să tot critice Pri­măria în legătură cu "luminiţele" de prost gust de Cră­­ciun, un investitor local a finanţat pe banii lui un concurs de idei pentru împodobirea unei pieţe. Pro­iectul a fost acceptat de oamenii lui Emil Boc, iar Piaţa "Mihai Viteazul" a arătat superb. Anul tre­cut de Crăciun, Clujul a arătat cu adevărat ca un oraş occidental de sărbători. De la bine la foarte bine...