Ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor în Guvernul Cioloş, Cristiana Paşca Palmer s-a remarcat din primul moment prin poziţia tranşantă în privinţa viitorului Roşiei Montane. Responsabilă peste un domeniu aflat în prim-planul sensibilităţii publice, Cristiana Paşca Palmer şi-a încheiat mandatul nu doar cu rezultate spectaculoase, ci şi cu o ieşire din scenă cu ecouri internaţionale, după ce a fost numită mâna dreaptă a secretarului general al ONU pe probleme de biodiversitate. Aflată departe de Internet, într-o bine meritată vacanţă după un an greu şi înaintea unei provocări profesionale de top, a acceptat un dialog cu noi... "pentru că iubesc «Formula AS»". O discuţie tonică şi francă, despre cum se vede România dinlăuntrul trebilor, despre ce se poate schimba, despre lucrurile pentru care trebuie să luptăm şi la ce putem îndrăzni să visăm.
"Voi coordona, la nivel global, politica Naţiunilor Unite în privinţa conservării naturii"
- Au trecut doar două luni de când Guvernul Cioloş a predat mandatul şi s-au schimbat atât de multe lucruri în România... Întâi de toate, aţi avut parte chiar dumneavoastră de o schimbare importantă: aţi fost numită secretar executiv al Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) privind Diversitatea Biologică. E cea mai importantă poziţie ocupată vreodată de un român în cadrul ONU! Cum aţi primit vestea?
- Am primit cu mare bucurie şi onoare vestea că Secretarul General al ONU, domnul Ban Ki-moon, în consultare cu noul Secretar General, domnul Antonio Guterres, au decis, la finalul unei competiţii foarte strânse, să-mi ofere această poziţie. Când am decis să intru în competiţia pentru acest post, am făcut-o nu din dorinţa de a-mi mai adăuga ceva interesant la CV, ci pentru că protecţia biodiversităţii şi conservarea naturii sunt domenii de care sunt profund pasionată, în care am lucrat mulţi ani, am experienţă atât academică, cât şi practică, şi în care ştiu că pot aduce o viziune proaspătă. Aşa că, din multe puncte de vedere, câştigarea acestei poziţii a fost un vis devenit realitate.
Pe de altă parte, procesul a fost foarte competitiv: 87 de candidaţi extrem de bine pregătiţi, cu experienţă, mulţi dintre ei de asemenea miniştri sau pe poziţii înalte în organizaţii internaţionale. Am avut ambiţia să arăt că România poate câştiga astfel de competiţii şi mai ales că o femeie din România poate reuşi la acest nivel, în condiţiile în care, din păcate, ţara noastră nu e atât de vizibilă pe cât ar merita la nivel global. România are oameni excepţional de bine pregătiţi, competenţi, dar care poate nu întotdeauna primesc recunoaşterea pe care o merită. Vreau ca prin această mică victorie să aduc un omagiu românilor de cinste şi de onoare, care activează atât în ţară, cât şi în diaspora, şi să contribui la creşterea prestigiului României în lume. E unul din felurile în care îmi place să-mi arăt iubirea faţă de ţara mea.
- Ce înseamnă, concret, poziţia dumneavoastră? Ce calităţi şi ce realizări credeţi că au contat în această alegere?
- Voi coordona, la nivel global, politica Naţiunilor Unite în privinţa conservării naturii. Acest lucru este stabilit printr-un tratat internaţional, numit Convenţia Internaţională pentru Conservarea Biodiversităţii, la care au aderat 191 de state. Pentru a-mi îndeplini rolul, am la dispoziţie o echipă de aproximativ 130 de persoane din 40 de ţări ale lumii, care îşi are baza la Montreal, în Canada, unde voi avea şi eu biroul. Cât priveşte alegerea mea, cred că a contat pe de-o parte faptul că am multă expertiză tehnică, dar şi politică, în acest domeniu şi că munca mea a avut rezultate concrete, vizibile. Când am lucrat la Comisia Europeană, am condus politica şi programele de biodiversitate ale UE la nivel global. Atunci am creat cea mai mare iniţiativă de protecţie a biodiversităţii la nivel global, un sistem care finanţează cu 1 miliard de euro conservarea naturii în ţările în curs de dezvoltare. Apoi, cred că au contat experienţa mea internaţională în domenii legate de conservarea naturii, cum ar fi dezvoltarea durabilă, economia verde, dar şi experienţa de negociator internaţional, inclusiv în programe şi iniţiative ONU. Nu în ultimul rând, bineînţeles, experienţa politică, dar şi de management, ca ministru, unde, de asemenea, am lăsat în urmă rezultate concrete. Faptul că premierul Dacian Cioloş m-a încurajat şi susţinut în acest demers a însemnat foarte mult pentru mine.
"A fost un guvern de oameni integri, foarte bine pregătiţi profesional, şi de adevăraţi patrioţi"
- Sunt destul de zgârcită cu laudele, în general, dar, încercând să fiu cât se poate de obiectivă, consider că Guvenul Cioloş a făcut foarte multe lucruri pozitive pentru România. Rezultatele sunt cu atât mai de apreciat, cu cât am evoluat într-un context cu totul şi cu totul aparte, din punct de vedere politic şi social. Cu excepţia premierului şi a încă doi colegi, niciunul dintre noi nu mai fuseserăm într-o poziţie ministerială înainte şi nu aveam experienţă politică. Acest lucru a venit cu avantajul că am avut independenţa să acţionăm cu bună credinţă, motivaţi doar de ceea ce este cel mai bine pentru ţară şi pentru domeniul respectiv, fără a avea niciun fel de obligaţii faţă de grupuri sau interese politice. A fost un guvern de oameni integri, foarte bine pregătiţi profesional şi îndrăznesc să spun, de adevăraţi patrioţi, oameni care au pus dorinţa de a-şi servi ţara mai presus de bunăstarea şi confortul personal. Nu regret nicio secundă că m-am angrenat peste noapte într-o asemenea aventură, care pentru mulţi a părut complet nebunească. A fost un an în care a trebuit să fac foarte multe sacrificii la nivel personal: familia a avut cel mai mult de suferit, dar am avut norocul unui soţ extrem de înţelegător şi de răbdător, care m-a susţinut şi a acceptat să fim separaţi, iată, mai bine de un an, pentru ca eu să-mi îndeplinesc o dorinţă veche şi pregnantă de a-mi servi ţara şi a-i da înapoi un pic din experienţa şi cunoştinţele pe care le-am adunat în peste 20 de ani de carieră. Cum şi el este un om a cărui întreagă activitate profesională de până acum a fost pusă în slujba ţării sale - şi care a presupus inclusiv sacrificii pentru familie, m-a înţeles şi susţinut. A fost un an în care am învăţat enorm, în care am crescut şi m-am dezvoltat ca om, în care am avut mari satisfacţii, dar şi multe dezamăgiri şi frustrări, un an foarte special!
- Chiar înainte de a pleca, aţi lăsat în urmă un consistent bilanţ al celor 400 de zile. Ce anume s-a schimbat cel mai mult în timpul cât aţi fost la minister? Cu ce vă mândriţi cel mai mult din ce s-a făcut?
- Eu sunt un om de acţiune, îmi place să rezolv probleme şi să văd rezultate concrete în urma muncii mele. Tocmai de aceea, am ţinut neapărat să las negru pe alb, scris pe hârtie, un raport despre ce am realizat ca ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor. Raportul se numeşte "Manifest pentru România Verde - 400 de zile de mandat tehnocrat de mediu" şi poate fi găsit pe pagina mea oficială de Facebook. Am vrut să las o mărturie clară, de la "sursă", pentru cine e interesat să ştie faptele reale şi vrea să înţeleagă mai bine cu ce se confruntă domeniul protecţiei mediului în România. Am vorbit deschis, la final, despre problemele pe care le-am găsit la preluarea mandatului şi despre cum am încercat să le rezolv. Nu am făcut-o la început, pentru că nu am vrut să fiu acuzată că mă vaiet de "greaua moştenire", însă, pot spune acum că a fost un an extrem de dificil, în special din cauza contextului în care a fost nevoit să funcţioneze guvernul tehnocrat (parlament ostil, birocraţie, sistem administrativ opac, rezistent la orice formă de schimbare, aşteptări uriaşe ale publicului). Cumva, am anticipat că va urma o perioadă în care se va încerca să se distorsioneze sau manipuleze în mod negativ activitatea noastră, a "tehnocraţilor". Tocmai de aceea, am vrut ca faptele să rămână clar documentate. Sigur, în măsura în care cineva mai este interesat astăzi să cunoască faptele şi datele reale, căci se pare că din ce în ce mai mult trăim în era "ştirilor false şi a faptelor alternative". Abia când am aşternut totul pe hârtie am realizat cât de multe am reuşit să facem. Asta mi-a dat un sentiment de mare satisfacţie.
Sunt foarte, foarte mândră de tot ce am reuşit să realizăm. La final, când am tras linie, pot spune ca am îndeplinit ceea ce m-am angajat să fac în programul de guvernare în proporţie de 200%! Pe scurt, am realizat tot pachetul de măsuri pentru începerea unei reforme profunde în domeniul forestier (legislaţie mult mai severă, Inspectorul Pădurii, o nouă abordare în sistemul informatic de gestionare a domeniului forestier, Gărzile Forestiere etc). Am pornit o reformă în domeniul deşeurilor şi am deblocat un sistem gripat de fraude fiscale, incompetenţă şi lipsă de viziune. În domeniul biodiversităţii şi conservării naturii, am creat cadrul legal pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Ariilor Protejate. În plus, am venit cu idei noi şi cu viziunea economiei verzi, inspirată şi din activitatea mea anterioară în acest domeniu. Am creat zece noi programe de finanţare prin Fondul de Mediu, programe de antreprenoriat în eco-turism şi eco-business. Dacă ar fi să dau câteva exemple de iniţiative individuale cu rezultate de succes şi dacă luăm aprecierea publică din ţară şi din străinătate ca unitate de măsură, aş spune că înfiinţarea Parcului Natural Văcăreşti s-a bucurat de mare succes. Apoi, ordinul prin care am stopat vânătoarea de carnivore mari (urs, lup, râs), specii ocrotite prin lege, şi care a făcut multă vâlvă în presa internaţională. Am văzut comentarii de la organizaţii din alte ţări, în care România era dată ca exemplu pozitiv de curaj în a aplica legea şi a nu cădea pradă lobby-ului şi intereselor foarte puternice ale comunităţii vânătorilor. De o mare apreciere s-a bucurat şi sistemul informatic pe care l-am creat (SUMAL, Inspectorul Pădurii) pentru a elimina posibilitatea tăierilor ilegale de lemn în România. Aprecierea a venit chiar de la Environmental Investigation Agency, un ONG foarte puternic, cu sediul la Washington, care monitorizează tăierile de pădure peste tot în lume şi care în România a contribuit la expunerea cazului Schweighofer. Poate cea mai însemnată recunoaştere că ceea ce am făcut pentru pădurile României am făcut bine este faptul că s-a închis situaţia de "infringement" pe care Comisia Europeană o deschisese împotriva României, din cauza managementului defectuos al sectorului forestier, situaţie pe care am găsit-o când am preluat mandatul. Din prima parte a mandatului, mă mândresc şi cu faptul că sunt primul ministru al Mediului, din cei peste 20 care s-au perindat din 1990 încoace, care a adoptat o poziţie clară şi tranşantă, în chestiunea folosirii cianurilor în mineritul auro-argentifer. Ulterior, guvernul, pe baza argumentelor prezentate de mine şi luând în calcul şi considerente economice, a decis să instituie un moratoriu în folosirea cianurilor în minerit. Mai sunt multe alte rezultate concrete cu care mă mândresc şi îi invit pe cititorii dvs. să parcurgă "Manifestul pentru România Verde", un material pe care am încercat să îl scriu într-un limbaj nebirocratic, care să facă lectura plăcută pentru oricine citeşte.
"Ambiţia noastră a fost ca tăierile ilegale să nu mai fie posibile"
- Într-un fel, nu ar trebui să mă tem că actuala guvernare va încerca să întoarcă tot ceea ce am făcut bun, asta dacă ar fi să mă iau după câteva luări de poziţie foarte declamative ale unor parlamentari PSD. Chiar liderul partidului spunea că pentru PSD, protecţia pădurilor e o prioritate, mai ales că pădurile sunt şi domeniu de securitate naţională. M-aş aştepta să fie consecvenţi cu propriile declaraţii, care sper că nu au fost doar pentru a amăgi alegătorii în campanie, şi să continue linia începută de noi. Am lăsat lucrurile foarte clare în domeniul pădurilor, cu raport clar de activitate detaliat şi cu măsurile care trebuie continuate ca să se avanseze cu reforma sectorului forestier. Pe de altă parte, semnalele informale pe care le primesc sunt că există o presiune uriaşă din partea multor actori (economici, asociaţii profesionale, politicieni) de a anula sau slăbi multe din măsurile reformatoare adoptate de echipa mea, legate de OUG 51, dar şi de sistemul informatic SUMAL, care, aplicat corect, va elimina posibilitatea tăierilor ilegale în România. Nu pot decât să sper că, totuşi, factorii decidenţi înţeleg că rolul lor este să adopte măsurile cele mai bune pentru interesul României şi al tuturor românilor, şi nu pentru a servi interese de grup sau de partid şi că partidul majoritar îşi va onora cu cinste promisiunile din campanie.
"Românii au redat onoarea numelui României"
- Aţi participat activ la protestele recente din Piaţa Victoriei. Ce anume v-a scos în stradă şi care e sentimentul cu care aţi rămas după protestele masive legate de ordonanţele 13 şi 14?
- Participarea mea la proteste, ca un om obişnuit, a fost ceva firesc, care ţine de exerciţiul paşnic al dreptului meu cetăţenesc de a fi în dezacord cu unele decizii ale guvernanţilor care consider că afectează bunul mers al ţării mele şi al statului de drept. M-a emoţionat profund să văd atât de mulţi români ieşind în stradă şi exprimându-şi paşnic şi deosebit de creativ nemulţumirea. Asta a arătat că democraţia în România există şi creşte într-o zi cât la alţii în trei, precum Făt-Frumos. Sincer, după anul petrecut ca ministru, când am interacţionat în special cu administraţia publică, eram destul de neîncrezătoare că o schimbare profundă mai e posibilă în România, tocmai pentru că am văzut de aproape caracatiţa lipsei de valori şi a incompetenţei, sufocând aproape complet eşaloanele de bază şi structurile fundamentale ale statului. Însă oamenii care au ieşit în stradă mi-au redat speranţa că încă nu e totul pierdut. Apoi, a mai fost un motiv de ordin sentimental, care ţine de faptul că în '89, am participat la protestele din 21 şi 22 decembrie, apoi la "Golaniada" din Piaţa Universităţii. Aveam 21 de ani şi eram animată de vise şi idealuri despre cum va fi România după căderea comunismului şi voiam să mă implic activ în reconstrucţia ţării. Atunci am trăit unele din cele mai intense emoţii din viaţa mea. Acum, 27 de ani mai târziu, mărşăluind alături de zeci de mii de români prin ger, am simţit din nou aceeaşi solidaritate şi căldură extraordinare, sufletul viu al naţiei pulsând la unison cu speranţe şi vise renăscute pentru un viitor în care decenţa, competenţa, bunul simţ şi corectitudinea să fie măsura lucrurilor în ţara noastră. Prin protestele din 2017, România a ajuns din nou pe prima pagină a atenţiei internaţionale, de data asta admirată, cu capul sus şi cu mândrie. Românii au redat onoarea numelui României acolo unde liderii şi politicienii au eşuat!
- Se observă în luările dvs de poziţie publice, dar şi ale altor foşti miniştri, ataşamentul faţă de linia şi de principiile fostului premier Dacian Cioloş. Multă lume îi cere acum să facă un pas mai hotărât în faţă. Credeţi că dl Cioloş poate strânge în jurul său opoziţia din România? Dvs. personal şi foştii colegi din guvern i-aţi fi alături dacă ar face asta?
- Încă nu ştiu care sunt intenţiile fostului premier. Dar ştiu că el, ca şi mine şi ca şi mulţi alţi foşti colegi miniştri, este un patriot profund, care iubeşte foarte mult România şi doreşte ce e mai bun pentru ţară. Din acest punct de vedere, sper că se va implica în continuare şi îşi va pune întreaga experienţă, talentul şi buna credinţă în slujba ţării. În ceea ce mă priveşte, în următoarea perioadă va trebui să-mi onorez angajamentul pe care l-am luat de a servi Naţiunile Unite. Felul în care voi servi România de acolo este să îmi fac treaba cu profesionalism, seriozitate şi dăruire. O bună performanţă a mea în această poziţie, care să fie apreciată de cele 191 de state membre, se va răsfrânge indirect, dar inevitabil, şi în creşterea prestigiului internaţional al României.
Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim mult succes la ONU!
Foto: Helmut Ignat (1)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
