Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor în Guvernul Cioloș, Cristiana Pașca Palmer s-a remarcat din primul moment prin poziția tranșantă în privința viitorului Roșiei Montane. Responsabilă peste un domeniu aflat în prim-planul sensibilității publice, Cristiana Pașca Palmer și-a încheiat mandatul nu doar cu rezultate spectaculoase, ci și cu o ieșire din scenă cu ecouri internaționale, după ce a fost numită mâna dreaptă a secretarului general al ONU pe probleme de biodiversitate. Aflată departe de Internet, într-o bine meritată vacanță după un an greu și înaintea unei provocări profesionale de top, a acceptat un dialog cu noi... "pentru că iubesc «Formula AS»". O discuție tonică și francă, despre cum se vede România dinlăuntrul trebilor, despre ce se poate schimba, despre lucrurile pentru care trebuie să luptăm și la ce putem îndrăzni să visăm.
"Voi coordona, la nivel global, politica Națiunilor Unite în privința conservării naturii"
- Au trecut doar două luni de când Guvernul Cioloș a predat mandatul și s-au schimbat atât de multe lucruri în România... Întâi de toate, ați avut parte chiar dumneavoastră de o schimbare importantă: ați fost numită secretar executiv al Convenției Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind Diversitatea Biologică. E cea mai importantă poziție ocupată vreodată de un român în cadrul ONU! Cum ați primit vestea?
- Am primit cu mare bucurie și onoare vestea că Secretarul General al ONU, domnul Ban Ki-moon, în consultare cu noul Secretar General, domnul Antonio Guterres, au decis, la finalul unei competiții foarte strânse, să-mi ofere această poziție. Când am decis să intru în competiția pentru acest post, am făcut-o nu din dorința de a-mi mai adăuga ceva interesant la CV, ci pentru că protecția biodiversității și conservarea naturii sunt domenii de care sunt profund pasionată, în care am lucrat mulți ani, am experiență atât academică, cât și practică, și în care știu că pot aduce o viziune proaspătă. Așa că, din multe puncte de vedere, câștigarea acestei poziții a fost un vis devenit realitate.
Pe de altă parte, procesul a fost foarte competitiv: 87 de candidați extrem de bine pregătiți, cu experiență, mulți dintre ei de asemenea miniștri sau pe poziții înalte în organizații internaționale. Am avut ambiția să arăt că România poate câștiga astfel de competiții și mai ales că o femeie din România poate reuși la acest nivel, în condițiile în care, din păcate, țara noastră nu e atât de vizibilă pe cât ar merita la nivel global. România are oameni excepțional de bine pregătiți, competenți, dar care poate nu întotdeauna primesc recunoașterea pe care o merită. Vreau ca prin această mică victorie să aduc un omagiu românilor de cinste și de onoare, care activează atât în țară, cât și în diaspora, și să contribui la creșterea prestigiului României în lume. E unul din felurile în care îmi place să-mi arăt iubirea față de țara mea.
- Ce înseamnă, concret, poziția dumneavoastră? Ce calități și ce realizări credeți că au contat în această alegere?
- Voi coordona, la nivel global, politica Națiunilor Unite în privința conservării naturii. Acest lucru este stabilit printr-un tratat internațional, numit Convenția Internațională pentru Conservarea Biodiversității, la care au aderat 191 de state. Pentru a-mi îndeplini rolul, am la dispoziție o echipă de aproximativ 130 de persoane din 40 de țări ale lumii, care își are baza la Montreal, în Canada, unde voi avea și eu biroul. Cât privește alegerea mea, cred că a contat pe de-o parte faptul că am multă expertiză tehnică, dar și politică, în acest domeniu și că munca mea a avut rezultate concrete, vizibile. Când am lucrat la Comisia Europeană, am condus politica și programele de biodiversitate ale UE la nivel global. Atunci am creat cea mai mare inițiativă de protecție a biodiversității la nivel global, un sistem care finanțează cu 1 miliard de euro conservarea naturii în țările în curs de dezvoltare. Apoi, cred că au contat experiența mea internațională în domenii legate de conservarea naturii, cum ar fi dezvoltarea durabilă, economia verde, dar și experiența de negociator internațional, inclusiv în programe și inițiative ONU. Nu în ultimul rând, bineînțeles, experiența politică, dar și de management, ca ministru, unde, de asemenea, am lăsat în urmă rezultate concrete. Faptul că premierul Dacian Cioloș m-a încurajat și susținut în acest demers a însemnat foarte mult pentru mine.
"A fost un guvern de oameni integri, foarte bine pregătiți profesional, și de adevărați patrioți"
- Schimbarea de guvern din România a venit la pachet cu o serie de acuze la adresa cabinetului din care ați făcut parte. Foarte mulți consideră nedrepte aceste acuze. Cum vedeți, retroactiv, activitatea guvernului Cioloș? Regretați că ați lăsat postul de la Bruxelles și ați intrat "în gura lupului"?
- Sunt destul de zgârcită cu laudele, în general, dar, încercând să fiu cât se poate de obiectivă, consider că Guvenul Cioloș a făcut foarte multe lucruri pozitive pentru România. Rezultatele sunt cu atât mai de apreciat, cu cât am evoluat într-un context cu totul și cu totul aparte, din punct de vedere politic și social. Cu excepția premierului și a încă doi colegi, niciunul dintre noi nu mai fuseserăm într-o poziție ministerială înainte și nu aveam experiență politică. Acest lucru a venit cu avantajul că am avut independența să acționăm cu bună credință, motivați doar de ceea ce este cel mai bine pentru țară și pentru domeniul respectiv, fără a avea niciun fel de obligații față de grupuri sau interese politice. A fost un guvern de oameni integri, foarte bine pregătiți profesional și îndrăznesc să spun, de adevărați patrioți, oameni care au pus dorința de a-și servi țara mai presus de bunăstarea și confortul personal. Nu regret nicio secundă că m-am angrenat peste noapte într-o asemenea aventură, care pentru mulți a părut complet nebunească. A fost un an în care a trebuit să fac foarte multe sacrificii la nivel personal: familia a avut cel mai mult de suferit, dar am avut norocul unui soț extrem de înțelegător și de răbdător, care m-a susținut și a acceptat să fim separați, iată, mai bine de un an, pentru ca eu să-mi îndeplinesc o dorință veche și pregnantă de a-mi servi țara și a-i da înapoi un pic din experiența și cunoștințele pe care le-am adunat în peste 20 de ani de carieră. Cum și el este un om a cărui întreagă activitate profesională de până acum a fost pusă în slujba țării sale - și care a presupus inclusiv sacrificii pentru familie, m-a înțeles și susținut. A fost un an în care am învățat enorm, în care am crescut și m-am dezvoltat ca om, în care am avut mari satisfacții, dar și multe dezamăgiri și frustrări, un an foarte special!
- Chiar înainte de a pleca, ați lăsat în urmă un consistent bilanț al celor 400 de zile. Ce anume s-a schimbat cel mai mult în timpul cât ați fost la minister? Cu ce vă mândriți cel mai mult din ce s-a făcut?
- Eu sunt un om de acțiune, îmi place să rezolv probleme și să văd rezultate concrete în urma muncii mele. Tocmai de aceea, am ținut neapărat să las negru pe alb, scris pe hârtie, un raport despre ce am realizat ca ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor. Raportul se numește "Manifest pentru România Verde - 400 de zile de mandat tehnocrat de mediu" și poate fi găsit pe pagina mea oficială de Facebook. Am vrut să las o mărturie clară, de la "sursă", pentru cine e interesat să știe faptele reale și vrea să înțeleagă mai bine cu ce se confruntă domeniul protecției mediului în România. Am vorbit deschis, la final, despre problemele pe care le-am găsit la preluarea mandatului și despre cum am încercat să le rezolv. Nu am făcut-o la început, pentru că nu am vrut să fiu acuzată că mă vaiet de "greaua moștenire", însă, pot spune acum că a fost un an extrem de dificil, în special din cauza contextului în care a fost nevoit să funcționeze guvernul tehnocrat (parlament ostil, birocrație, sistem administrativ opac, rezistent la orice formă de schimbare, așteptări uriașe ale publicului). Cumva, am anticipat că va urma o perioadă în care se va încerca să se distorsioneze sau manipuleze în mod negativ activitatea noastră, a "tehnocraților". Tocmai de aceea, am vrut ca faptele să rămână clar documentate. Sigur, în măsura în care cineva mai este interesat astăzi să cunoască faptele și datele reale, căci se pare că din ce în ce mai mult trăim în era "știrilor false și a faptelor alternative". Abia când am așternut totul pe hârtie am realizat cât de multe am reușit să facem. Asta mi-a dat un sentiment de mare satisfacție.
Sunt foarte, foarte mândră de tot ce am reușit să realizăm. La final, când am tras linie, pot spune ca am îndeplinit ceea ce m-am angajat să fac în programul de guvernare în proporție de 200%! Pe scurt, am realizat tot pachetul de măsuri pentru începerea unei reforme profunde în domeniul forestier (legislație mult mai severă, Inspectorul Pădurii, o nouă abordare în sistemul informatic de gestionare a domeniului forestier, Gărzile Forestiere etc). Am pornit o reformă în domeniul deșeurilor și am deblocat un sistem gripat de fraude fiscale, incompetență și lipsă de viziune. În domeniul biodiversității și conservării naturii, am creat cadrul legal pentru înființarea Agenției Naționale a Ariilor Protejate. În plus, am venit cu idei noi și cu viziunea economiei verzi, inspirată și din activitatea mea anterioară în acest domeniu. Am creat zece noi programe de finanțare prin Fondul de Mediu, programe de antreprenoriat în eco-turism și eco-business. Dacă ar fi să dau câteva exemple de inițiative individuale cu rezultate de succes și dacă luăm aprecierea publică din țară și din străinătate ca unitate de măsură, aș spune că înființarea Parcului Natural Văcărești s-a bucurat de mare succes. Apoi, ordinul prin care am stopat vânătoarea de carnivore mari (urs, lup, râs), specii ocrotite prin lege, și care a făcut multă vâlvă în presa internațională. Am văzut comentarii de la organizații din alte țări, în care România era dată ca exemplu pozitiv de curaj în a aplica legea și a nu cădea pradă lobby-ului și intereselor foarte puternice ale comunității vânătorilor. De o mare apreciere s-a bucurat și sistemul informatic pe care l-am creat (SUMAL, Inspectorul Pădurii) pentru a elimina posibilitatea tăierilor ilegale de lemn în România. Aprecierea a venit chiar de la Environmental Investigation Agency, un ONG foarte puternic, cu sediul la Washington, care monitorizează tăierile de pădure peste tot în lume și care în România a contribuit la expunerea cazului Schweighofer. Poate cea mai însemnată recunoaștere că ceea ce am făcut pentru pădurile României am făcut bine este faptul că s-a închis situația de "infringement" pe care Comisia Europeană o deschisese împotriva României, din cauza managementului defectuos al sectorului forestier, situație pe care am găsit-o când am preluat mandatul. Din prima parte a mandatului, mă mândresc și cu faptul că sunt primul ministru al Mediului, din cei peste 20 care s-au perindat din 1990 încoace, care a adoptat o poziție clară și tranșantă, în chestiunea folosirii cianurilor în mineritul auro-argentifer. Ulterior, guvernul, pe baza argumentelor prezentate de mine și luând în calcul și considerente economice, a decis să instituie un moratoriu în folosirea cianurilor în minerit. Mai sunt multe alte rezultate concrete cu care mă mândresc și îi invit pe cititorii dvs. să parcurgă "Manifestul pentru România Verde", un material pe care am încercat să îl scriu într-un limbaj nebirocratic, care să facă lectura plăcută pentru oricine citește.
"Ambiția noastră a fost ca tăierile ilegale să nu mai fie posibile"
- În drumurile noastre cu "Formula AS" prin țară am putut constata, cu ochiul liber, că anul trecut s-a tăiat mai puțin lemn. Multă lume chiar se plângea că nu mai are de unde face rost de lemne, că nu se mai taie ca pe vremuri. Cum rămâne situația tăierilor de păduri după mandatul dvs.? Fostul dvs coleg Ghinea tocmai atrage atenția că se pregătește modificarea OUG 51. Aveți temeri legate de situația pădurilor în contextul noii guvernări?
- Într-un fel, nu ar trebui să mă tem că actuala guvernare va încerca să întoarcă tot ceea ce am făcut bun, asta dacă ar fi să mă iau după câteva luări de poziție foarte declamative ale unor parlamentari PSD. Chiar liderul partidului spunea că pentru PSD, protecția pădurilor e o prioritate, mai ales că pădurile sunt și domeniu de securitate națională. M-aș aștepta să fie consecvenți cu propriile declarații, care sper că nu au fost doar pentru a amăgi alegătorii în campanie, și să continue linia începută de noi. Am lăsat lucrurile foarte clare în domeniul pădurilor, cu raport clar de activitate detaliat și cu măsurile care trebuie continuate ca să se avanseze cu reforma sectorului forestier. Pe de altă parte, semnalele informale pe care le primesc sunt că există o presiune uriașă din partea multor actori (economici, asociații profesionale, politicieni) de a anula sau slăbi multe din măsurile reformatoare adoptate de echipa mea, legate de OUG 51, dar și de sistemul informatic SUMAL, care, aplicat corect, va elimina posibilitatea tăierilor ilegale în România. Nu pot decât să sper că, totuși, factorii decidenți înțeleg că rolul lor este să adopte măsurile cele mai bune pentru interesul României și al tuturor românilor, și nu pentru a servi interese de grup sau de partid și că partidul majoritar își va onora cu cinste promisiunile din campanie.
"Românii au redat onoarea numelui României"
- Ați participat activ la protestele recente din Piața Victoriei. Ce anume v-a scos în stradă și care e sentimentul cu care ați rămas după protestele masive legate de ordonanțele 13 și 14?
- Participarea mea la proteste, ca un om obișnuit, a fost ceva firesc, care ține de exercițiul pașnic al dreptului meu cetățenesc de a fi în dezacord cu unele decizii ale guvernanților care consider că afectează bunul mers al țării mele și al statului de drept. M-a emoționat profund să văd atât de mulți români ieșind în stradă și exprimându-și pașnic și deosebit de creativ nemulțumirea. Asta a arătat că democrația în România există și crește într-o zi cât la alții în trei, precum Făt-Frumos. Sincer, după anul petrecut ca ministru, când am interacționat în special cu administrația publică, eram destul de neîncrezătoare că o schimbare profundă mai e posibilă în România, tocmai pentru că am văzut de aproape caracatița lipsei de valori și a incompetenței, sufocând aproape complet eșaloanele de bază și structurile fundamentale ale statului. Însă oamenii care au ieșit în stradă mi-au redat speranța că încă nu e totul pierdut. Apoi, a mai fost un motiv de ordin sentimental, care ține de faptul că în '89, am participat la protestele din 21 și 22 decembrie, apoi la "Golaniada" din Piața Universității. Aveam 21 de ani și eram animată de vise și idealuri despre cum va fi România după căderea comunismului și voiam să mă implic activ în reconstrucția țării. Atunci am trăit unele din cele mai intense emoții din viața mea. Acum, 27 de ani mai târziu, mărșăluind alături de zeci de mii de români prin ger, am simțit din nou aceeași solidaritate și căldură extraordinare, sufletul viu al nației pulsând la unison cu speranțe și vise renăscute pentru un viitor în care decența, competența, bunul simț și corectitudinea să fie măsura lucrurilor în țara noastră. Prin protestele din 2017, România a ajuns din nou pe prima pagină a atenției internaționale, de data asta admirată, cu capul sus și cu mândrie. Românii au redat onoarea numelui României acolo unde liderii și politicienii au eșuat!
- Se observă în luările dvs de poziție publice, dar și ale altor foști miniștri, atașamentul față de linia și de principiile fostului premier Dacian Cioloș. Multă lume îi cere acum să facă un pas mai hotărât în față. Credeți că dl Cioloș poate strânge în jurul său opoziția din România? Dvs. personal și foștii colegi din guvern i-ați fi alături dacă ar face asta?
- Încă nu știu care sunt intențiile fostului premier. Dar știu că el, ca și mine și ca și mulți alți foști colegi miniștri, este un patriot profund, care iubește foarte mult România și dorește ce e mai bun pentru țară. Din acest punct de vedere, sper că se va implica în continuare și își va pune întreaga experiență, talentul și buna credință în slujba țării. În ceea ce mă privește, în următoarea perioadă va trebui să-mi onorez angajamentul pe care l-am luat de a servi Națiunile Unite. Felul în care voi servi România de acolo este să îmi fac treaba cu profesionalism, seriozitate și dăruire. O bună performanță a mea în această poziție, care să fie apreciată de cele 191 de state membre, se va răsfrânge indirect, dar inevitabil, și în creșterea prestigiului internațional al României.
Vă mulțumim pentru interviu și vă dorim mult succes la ONU!
Foto: Helmut Ignat (1)