Asediul justiţiei

Cine face bilanţul primelor trei luni de guvernare PSD+ALDE este şocat să constate că principala preo­cu­pare a grupării aflate la putere a fost stoparea luptei an­ti­corupţie şi emascularea instituţiilor specializate în pur­tarea ei, DNA, ANI, DIICOT.

Programul economic popu­­list cu care PSD-ul a câştigat ultimele alegeri parla­men­tare s-a dovedit, chiar de la iniţierea transpunerii lui în practică, o perdea de fum, menită să mascheze acest obiectiv. Cum la fel pot fi considerate şi declaraţiile premierului Grindeanu, care îşi doreşte ca guvernul "să fie lăsat să lucreze spre binele ţării", după ce acelaşi guvern a fost prins cu mâţa în sac, încercând să strecoare hoţeşte celebra OUG 13, care dezincrimina abuzul de pu­tere, hoţia - în limite rezonabile -, corupţia oficială, cu alte cuvinte. Prin a fi "lăsat să lucreze", d-l Grindeanu în­­ţelege în fapt a căuta alte căi, mai discrete şi mai lente, de atingere a aceleiaşi ţinte. Sarcina de "legalizare" a res­pectivelor căi a revenit de acum, în mare parte, Parla­mentului (dominat de alianţa PSD-ALDE), "experţii" acestuia întrecându-se în iniţiative legislative tot mai clar dedicate restrângerii acţiunilor Justiţiei, eliberării co­rup­ţilor dovediţi de "tirania" acesteia, "albirii" şi ono­ra­bilizării politicienilor implicaţi în spolierea averilor ţării. Pe "specialişti" ca Ş. Nicolae sau E. Nicolicea nu-i mai opresc limitele actelor administrative, ei legiferând în numele supremaţiei absolute a Parlamentului, considerat - în viziunea unei democraţii deformate - unica putere în stat. Cum "partidul" domină camerele reprezentanţilor aleşi, se poate spune că această viziune este cea a "par­tidului-stat" de tristă amintire. "Parlamentul - susţine o declaraţie votată la incitarea şefilor lui penali, Tăriceanu şi Dragnea - îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice". Aşadar, după guvernanţii PSD-işti şi ALDE-işti, separaţia puterilor în stat, echili­brul şi controlul lor reciproc, ce asigură stabilitatea în de­mo­craţiile veritabile, sunt simple vorbe în vânt, formule go­lite de sens. Sub actuala guvernare PSD-istă, "de­mo­cra­ţia originală", visată de întemeietorul falsului partid de stânga din România, Ion Iliescu, este mai aproape ca niciodată de înfăptuire. Nicolae şi Nicolicea, împreună cu inspiratorii şi companionii lor, pot, prin urmare, de­cre­ta în voie graţierea corupţilor pe faţă, la lumina zilei, în numele "poporului suveran" care, nu-i aşa?, de asta i-a trimis în Parlament, înţelegând că Parlamentul nu răs­punde pentru puterea sa decât faţă de el însuşi şi de Dum­nezeu. Te poţi întreba, deci, cu mirare, de ce n-au proce­dat aşa de la început, lăsând guvernul Grindeanu să se compromită "la lumina lunii"...
Aberaţia unui Parlament cu puteri absolute (mască, faţă de epoca dictaturii comuniste, pentru "partidul-stat") a început deja să producă efecte. În plan juridic, Nicolae propune, fără a mai afişa măcar "democraticele" scrupule morale, graţierea luării şi dării de mită, abuzul în ser­vi­ciu, favorizarea făptuitorului, spălarea de bani etc. Ar­gu­mentul lui, de un "umanism fără limită", privind con­di­ţii­le de deţinere a corupţilor (doi-trei într-un pat, igrasia şi igiena precară) este o culme a cinismului PSD-ist, dacă ne gândim la condiţiile din spitalele şi şcolile României, pentru care niciun guvernant nu legiferează cu asemenea ardoare. Chiar şi liderul PSD, Dragnea, primul beneficiar al modificării legislaţiei penale, dintr-o cohortă de in­culpaţi condamnaţi sau suspecţi, cu averi imense, nejus­ti­ficate, s-a dezis "feciorelnic" de iniţiativa subor­do­na­tu­lui său, deşi - se pare - este vorba de-o tactică urzită pen­tru întărirea imaginii de moderat de­zin­teresat a li­de­rului. Tăriceanu, "tovarăşul de drum" al PSD-ului, in­cul­pat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infracto­ru­lui, este mult mai direct: "...în aceas­tă vânătoare de vră­jitoare (lupta cu corupţia, n.n.) Ro­mânia nu se poate dez­volta economic". Afirmaţia preşedintelui Senatului este de o necontrolată autoironie: dacă e liber la furat, creşterea economică este garantată! A cui creş­tere economică, politicianul evită să o spună, pentru că ştie şi el că mă­su­rile populiste de creş­tere necontrolată a sala­riilor şi pen­siilor în sectorul de stat vor avea, ca efecte, ştrangularea sectorului privat, mă­rirea şomajului, re­nunţarea la inves­tiţiile în infra­struc­tură, explozia leului (împru­muturile masive pentru aco­pe­rirea găurilor la buget generând în­totdeauna inflaţie) etc. D-lui Tăriceanu nu-i pasă, efectele ce anunţă dezas­trul economic urmând să se vadă abia prin toam­na-iarna următoare. Scopul lui ime­diat este demo­ni­zarea DNA, blocarea ei "legală", prin decizii parla­men­tare, salvarea "aleşilor" - şi, în pri­mul rând, a lui însuşi - într-o "arcă" re­zistentă la "po­topul eco­nomic" ce vine. Ase­diul Justi­ţiei în vederea subor­do­nă­rii ei finale a de­venit activitatea permanentă a parla­men­ta­rilor majorităţii. Lor li s-a ală­turat Curtea Consti­tu­ţională, în frunte cu dis­tinsul Valer Dor­neanu, care a interpretat politic separaţia puterilor în stat, de­cretând că organele ju­diciare nu au dreptul să se pronunţe asupra moda­li­tăţilor în care puterea îşi adoptă deciziile. CCR a dat ast­fel liber administraţiei să folo­seas­că orice metode pentru promovarea propriilor interese.
Graba PSD-ului şi a susţinătorilor săi din toate par­tidele de "a pune la colţ" Justiţia poate provoca însă şi efecte perverse. Cantonaţi în prezent, politicienii PSD-işti sunt incapabili să realizeze studii de impact, care să măsoare rezultatele pe termen lung ale actelor lor. Ca şi efectele populismului economic, ce vor apărea când "dăr­nicia" guvernamentală va goli bugetul de stat, de­ci­ziile juridice arbitrare se vor întoarce, mai târziu, îm­potriva lor. Nu prea demult, PSD-ul a mărit, de exemplu, pentru Adrian Năstase, mandatul prezidenţial de la patru la cinci ani. Năstase a pierdut. Băsescu a susţinut DNA-ul şi i-a acordat puteri extinse împotriva corupţiei. Când DNA-ul s-a apropiat de anturajul său, a început să o taxeze ca instituţie abuzivă. PSD-ul vrea să dea "liber la furat" pentru politicieni şi complicii lor, dar această "libertate" s-ar putea să-l coste, până la urmă, propria-i exis­tenţă. Dez­gustaţi de spectacolul po­li­ticienilor co­rupţi, doar 20% din români au votat la "parlamentarele" trecute. Re­vo­lu­ţia civică din ultima vreme arată - chiar dacă ma­ni­fes­ta­ţiile stradale şi-au pierdut intensitatea - că viitoarele ale­geri vor constata o prezenţă cum n-a mai fost. "Po­porul suveran" - dis­preţuit de actualii "aleşi" - a început să se trezească.