Guvernul şi multinaţionalele

În Sălaj, ca să luăm ca reper judeţul care a dat ultima "sursă" a tuturor "relelor" din societatea ro­mâ­nească, pe fostul premier Dacian Cioloş, existau, îna­inte de Revoluţie, patru mamuţi indus­triali: Armătura, Elcond, Anvelope şi Silcotub.

Primele două, producătoare de robineţi, respectiv conductori, au fost pri­vatizate "româneşte". Elcond a murit, în vreme ce Armătura, ajunsă - via Dinu Patriciu - la oligarhii estici de la Kaz Munai Gaz, mai fac bani doar din vânzarea spaţiilor, în condiţiile în care, povestesc oamenii din zonă, a ajuns de la 7.000 de angajaţi la mai puţin de 200. Anvelope şi Silcotub au avut o soartă diferită. Au ajuns pe mâna celor de la "Michelin" şi "Tenaris", "mul­tina­ţiona­lele" cărora preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi alţi aleşi cu putere din majoritatea par­lamentară, le caută în coarne zilele acestea. Rezul­tatul e că fostele Anvelope şi Silcotub plătesc taxe la stat, dau salarii bune şi se implică extraordinar în viaţa Zalăului. Despre ce se întâmplă la Cluj-Napo­ca nu mai are rost să vorbim. Oraşul are şomaj practic inexistent, în vreme ce tinerii sunt curtaţi încă din universităţi, de cele mai mari companii IT din lume. Mai aproa­pe de Teleorman, Bucureştiul îşi datorează poziţia foarte bună la capitolul produ­sului intern brut pe cap de locuitor, multina­ţiona­lelor care plătesc salarii de tip european...
Sigur că multinaţionalele nu sunt nişte mânăstiri de măicuţe şi nici centre de protecţie socială, un concept atât de drag PSD-ului. Au făcut şi ele gre­şeli prin România (nu fără a avea asigurat spatele "românilor verzi", aflaţi în fruntea statului), au şi ele interesele lor (că nu au venit la noi doar pentru că l-au auzit pe Prinţul Charles vorbind frumos despre Transilvania), dar punerea în acord a inte­reselor lor cu cele ale noii guvernări ar trebui făcută prin dialog şi pe bază de principii, nu prin amenin­ţarea cu SRI-ul şi cu controalele ori cu retorica co­munistă de tip Gheorghiu-Dej, despre imperialiştii care ne-au distrus ţărişoara. Dacă guvernul român şi PSD-ul, care a guvernat ani şi ani de zile ţara, vor să dea o lecţie "multinaţionalelor", o pot face înce­pând prin mai buna administrare a companiilor pe care le au în subordine: Metrorex e în faliment, într-un Bucureşti sufocat de trafic, CFR Călători şi CFR Marfă sunt, la propriu, pe butuci, Taromul e şi el în aer, dar la figurat. Iar când le va profitabiliza pe astea, până să se arunce să scoată toate firmele străine din ţară, ar putea trece la reforma sistemului bugetar, care înghite - până una-alta - cam tot ce produc blestematele de multinaţionale.