De ce creează probleme gastro-intestinale?
Aceste efecte neplăcute sunt legate de mecanismul de acţiune al medicamentului. Un antibiotic atacă toate bacteriile din organism, inclusiv pe cele benefice, aflate în intestin. Prin urmare, ele distrug flora intestinală. Aceasta are drept rezultat o accelerare a tranzitului intestinal, diaree, dureri de stomac, uneori şi ameţeli. De aceea este recomandat să luam antibioticele în timpul meselor, ne recomandă specialiştii.
Antibioticele provoacă oboseală?
Se poate să ne simţim uneori obosiţi atunci când luăm antibiotice, dar nu este vina lor. Boala de care suferim este de vină. Această oboseală este provocată de energia care trebuie cheltuită de sistemul imunitar pentru a lupta împotriva infecţiei. Antibioticul prescris va ajuta organismul să scape de microbii vinovaţi. Departe de a-l obosi, îi permite să se recupereze mult mai repede.
Duc la diaree supărătoare?
Uneori, tulburarea florei intestinale le permite bacteriilor patogene să prolifereze în colon şi să provoace o infecţie ce poate fi deosebit de gravă. Destul de rară, această colită pseudo-membranoasă se manifestă prin vomitat frecvent, dureri şi eliminarea de bucăţi de mucoasă stomacală. Trebuie consultat de urgenţă un medic.
Cum să diminuăm efectele secundare?
Pentru a limita inconvenientele antibioticelor este important să le luăm la ora la care trebuie. Adică, după o perioadă suficient de lungă, pentru a elimina majoritatea bacteriilor responsabile cu infecţia, cele rămase fiind scoase de sistemul imunitar. Dar nu pe timp prea îndelungat, pentru a păstra flora intestinală şi a evita diareea.
E adevărat că pot duce la alergii?
Da, dar unele dintre ele mai mult decât altele. Este cazul penicilinei şi al sulfamidelor. Mâncărimile şi urticaria pot să apară imediat sau la câteva zile după luarea medicamentului. Reacţia cutanată reprezintă 30% din efectele secundare declarate ale antibioticelor. Trebuie precizat că penicilinele sunt foarte frecvent prescrise de medicii de familie. Dar nu toate reacţiile cutanate sunt şi alergice. Pentru a le afla natura, sunt necesare nişte teste. Orice ar fi, în cazul manifestărilor cutanate trebuie mers la un medic şi oprit tratamentul. Dacă sunteţi alergici la un antibiotic, trebuie evitate absolut toate cele care fac parte din aceeaşi familie. Trebuie căutat alt medicament.
De ce declanşează micoze?
Antibioticele nu atacă doar bacteriile din intestin. Ele acţionează asupra tuturor celor ce se află în organism: pe piele sau la nivelul mucoasei. Infecţiile pot să prolifereze în locurile lăsate libere de către bacteriile eliminate de antibiotice. La nivelul vaginului, de exemplu, echilibrul se schimbă. De unde şi apariţia unei micoze.
Probioticele sunt utile?
Luarea de medicamente probiotice în paralel cu antibioticele poate duce la restabilirea florei şi la reducerea frecvenţei tulburărilor intestinale. Cele mai eficace se găsesc în iaurturi şi în laptele fermentat. În caz de diaree, trebuie să ne rehidratăm pentru a compensa pierderile de lichid.
Riscul rezistenţei bacteriilor la antibiotice este real. De aceea este important să ştim cum să le folosim, ca să-şi păstreze efectul.
Folosirea repetată şi masivă a antibioticelor duce, cu trecerea timpului, la o creştere a rezistenţei bacteriilor. Ele acţionează nu numai asupra germenilor responsabili cu infecţia, dar şi asupra bacteriilor din tubul digestiv, care sunt utile. După mai multe tratamente, o specie bacteriană a florei intestinale poate dezvolta un mecanism de rezistenţă. Antibioticul va distruge atunci flora bună şi va lăsa loc liber bacteriei rezistente. Dar aceste neplăceri pot fi limitate.
Nu luaţi decât antibiotice prescrise de medic
Doar el ştie dacă este vorba despre o infecţie bacteriană, după ce v-a analizat simptomele şi, dacă este necesar, va face analize suplimentare. Nu trebuie niciodată să luaţi antibiotice vechi, prescrise cu o altă ocazie.
Nu opriţi tratamentul prea devreme
Dacă tratamentul nu este ţinut până la capăt, pentru că începeţi să vă simţiţi mai bine, unele bacterii pot să supravieţuiască. Vindecarea nu va fi completă şi ele pot să devină rezistente la un anumit antibiotic.
Nu prelungiţi tratamentul în mod inutil
Dacă bacteriile patogene au dispărut cu totul, antibioticul luat câteva zile în plus riscă să atace bacteriile bune din flora intestinală. Unele dintre ele ar putea provoca rezistenţă şi ar dezvolta, la rândul lor, infecţii mult mai greu de tratat.
PREVENIREA INFECŢIILOR
Atenţie la ce mâncaţi!
Alimentaţia noastră trebuie să fie variată, echilibrată, bogată în antioxidanţi şi fibre prebiotice, ce vor hrăni flora noastră intestinală. Buna funcţionare a sistemului nostru imunitar depinde de intestinele noastre şi de bacteriile din ele.
Luptaţi cu stresul
Bine de ştiut: orice stare de stres excesiv duce la o scădere a sistemului imunitar. Este foarte important să mâncaţi la ore fixe şi să respectaţi postul de 12 ore, corespunzător odihnei din timpul nopţii. Această fază permite "curăţarea" organismului. De asemenea, activitatea fizică ajută la lupta împotriva stresului şi la păstrarea rezistenţei noastre naturale.
Evitaţi împrăştierea microbilor
Câteva reguli simple permit limitarea transmiterii viruşilor şi a bacteriilor în jurul nostru:
* Folosirea şerveţelelor de unică folosinţă.
* Nu tuşiţi în palmă, ci mai degrabă în interiorul încheieturii cotului.
* Nu sărutaţi, nu îmbrăţişaţi şi nu strângeţi mâna persoanelor bolnave.
* Spălaţi-vă pe mâini în mod regulat, este cel mai eficace mod de a opri dispersia microbilor.