În sfera ideilor, cum s-ar spune, Coreea de Sud este regina! Deţine Medalia de Aur. Germania, Suedia, Japonia şi Elveţia ocupă următoarele locuri, potrivit statisticilor din 2016. Cercetarea, dezvoltarea şi domeniul high-tech sunt elementele esenţiale ale acestei ordini mondiale. Dacă cifra 39 este prima din sectorul "mediocritate", fiind vorba de o mediocritate specială, a celor mai valoroşi, cifra 38, ocupată de România, este ultima din grupul celor mai bune - fapt incredibil pentru mulţi români. Şi mai există o ştire bună: potrivit Agerpres, România ocupă o poziţie remarcabilă, locul 14, la indicatorul producţie cu valoare adăugată mare, dar cade pe locul 49 la procentul din PIB alocat pentru cercetare şi dezvoltare. Din păcate, şi noul buget, pe 2017, ignoră cercetarea şi dezvoltarea, astfel că e greu de crezut că România urcă trepte în sus. Deocamdată, ţări precum Grecia (locul 30), Cehia (28), Ungaria (27) şi Polonia (22) stau mult mai bine la scorul general, lăsându-şi "surata" fostă comunistă din Carpaţi, inundată de corporaţiile care-şi repatriază profitul şi plătesc neînsemnatele impozite în ţările de origine sau în zonele libere în care sunt înregistrate. Dintre motivele care ţin România în zona marginală a marilor "luptători", profesorul Lindholm Dahlstrand, de la Universitatea din Lund, crede că este lipsa finanţării guvernamentale pentru firmele mici. Spre deosebire de statul român, statul suedez finanţează aceste firme, ajutându-le să devină o forţă ce sfidează multinaţionalele. Altminteri, ar avea o soartă tristă, precum cele din România. "Există un accent mare pe cercetare şi dezvoltare în Suedia", spune profesorul. "Am văzut ce s-a întâmplat în multe alte ţări unde nu au făcut acelaşi lucru". În fine, e de observat că trei ţări din prima linie sunt din Asia, iar zece, din Europa (printre care şi România). Este admirabil că ne putem număra printre locomotivele europene, în timp ce un număr sensibil crescător de conaţionali se întorc acasă.
România, în primele 50 de economii ale lumii
Potrivit agenţiei Bloomberg Innovation Index, ţara noastră se află pe locul 38 din 50, între cele mai inovatoare economii ale lumii.
În sfera ideilor, cum s-ar spune, Coreea de Sud este regina! Deţine Medalia de Aur. Germania, Suedia, Japonia şi Elveţia ocupă următoarele locuri, potrivit statisticilor din 2016. Cercetarea, dezvoltarea şi domeniul high-tech sunt elementele esenţiale ale acestei ordini mondiale. Dacă cifra 39 este prima din sectorul "mediocritate", fiind vorba de o mediocritate specială, a celor mai valoroşi, cifra 38, ocupată de România, este ultima din grupul celor mai bune - fapt incredibil pentru mulţi români. Şi mai există o ştire bună: potrivit Agerpres, România ocupă o poziţie remarcabilă, locul 14, la indicatorul producţie cu valoare adăugată mare, dar cade pe locul 49 la procentul din PIB alocat pentru cercetare şi dezvoltare. Din păcate, şi noul buget, pe 2017, ignoră cercetarea şi dezvoltarea, astfel că e greu de crezut că România urcă trepte în sus. Deocamdată, ţări precum Grecia (locul 30), Cehia (28), Ungaria (27) şi Polonia (22) stau mult mai bine la scorul general, lăsându-şi "surata" fostă comunistă din Carpaţi, inundată de corporaţiile care-şi repatriază profitul şi plătesc neînsemnatele impozite în ţările de origine sau în zonele libere în care sunt înregistrate. Dintre motivele care ţin România în zona marginală a marilor "luptători", profesorul Lindholm Dahlstrand, de la Universitatea din Lund, crede că este lipsa finanţării guvernamentale pentru firmele mici. Spre deosebire de statul român, statul suedez finanţează aceste firme, ajutându-le să devină o forţă ce sfidează multinaţionalele. Altminteri, ar avea o soartă tristă, precum cele din România. "Există un accent mare pe cercetare şi dezvoltare în Suedia", spune profesorul. "Am văzut ce s-a întâmplat în multe alte ţări unde nu au făcut acelaşi lucru". În fine, e de observat că trei ţări din prima linie sunt din Asia, iar zece, din Europa (printre care şi România). Este admirabil că ne putem număra printre locomotivele europene, în timp ce un număr sensibil crescător de conaţionali se întorc acasă.
În sfera ideilor, cum s-ar spune, Coreea de Sud este regina! Deţine Medalia de Aur. Germania, Suedia, Japonia şi Elveţia ocupă următoarele locuri, potrivit statisticilor din 2016. Cercetarea, dezvoltarea şi domeniul high-tech sunt elementele esenţiale ale acestei ordini mondiale. Dacă cifra 39 este prima din sectorul "mediocritate", fiind vorba de o mediocritate specială, a celor mai valoroşi, cifra 38, ocupată de România, este ultima din grupul celor mai bune - fapt incredibil pentru mulţi români. Şi mai există o ştire bună: potrivit Agerpres, România ocupă o poziţie remarcabilă, locul 14, la indicatorul producţie cu valoare adăugată mare, dar cade pe locul 49 la procentul din PIB alocat pentru cercetare şi dezvoltare. Din păcate, şi noul buget, pe 2017, ignoră cercetarea şi dezvoltarea, astfel că e greu de crezut că România urcă trepte în sus. Deocamdată, ţări precum Grecia (locul 30), Cehia (28), Ungaria (27) şi Polonia (22) stau mult mai bine la scorul general, lăsându-şi "surata" fostă comunistă din Carpaţi, inundată de corporaţiile care-şi repatriază profitul şi plătesc neînsemnatele impozite în ţările de origine sau în zonele libere în care sunt înregistrate. Dintre motivele care ţin România în zona marginală a marilor "luptători", profesorul Lindholm Dahlstrand, de la Universitatea din Lund, crede că este lipsa finanţării guvernamentale pentru firmele mici. Spre deosebire de statul român, statul suedez finanţează aceste firme, ajutându-le să devină o forţă ce sfidează multinaţionalele. Altminteri, ar avea o soartă tristă, precum cele din România. "Există un accent mare pe cercetare şi dezvoltare în Suedia", spune profesorul. "Am văzut ce s-a întâmplat în multe alte ţări unde nu au făcut acelaşi lucru". În fine, e de observat că trei ţări din prima linie sunt din Asia, iar zece, din Europa (printre care şi România). Este admirabil că ne putem număra printre locomotivele europene, în timp ce un număr sensibil crescător de conaţionali se întorc acasă.
Alte articole din acest numar
- Generalul CONSTANTIN DEGERATU - "În România nu există sentimentul public al pericolului de război"
- Selecţia "Formula AS"
- Selecţia "Formula AS"
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
