Leacuri din cămara de alimente: Cartofii şi varza

Cămara de alimente - farmacie la domiciliu

Oare există cineva care să nu se confrunte cu ele? Problemele de sănătate pe care ni le scoate-n cale viaţa, începând cu bolile copilăriei, continuând cu răcelile, afecţiunile stomacale şi intestinale, durerile articulaţiilor şi câte şi mai câte. Dulapul pentru medicamente este plin cu cele mai impor­tante tablete, picături şi plasturi. Dar merită să aruncăm o privire şi în cămară sau în frigider, unde se află alimente naturale, de toate zilele, care ne fac bine şi pe care le avem mereu la-ndemână. Folosite corect şi bine dozate, remediile naturale pe care le avem în propria "farmacie" ne pot ameliora - blând - calitatea vieţii şi starea de bine.

CARTOFUL

Cartoful este un aliment de bază, ce nu poate fi omis din meniurile noastre. E hrănitor şi bun la gust şi a săturat, în vremurile de sără­cie, mulţimi de oameni. Poate şi de aceea nu ne prea gândim la cartof ca fiind un remediu de sănătate, deşi el îşi are locul lui bine stabilit în medicina populară şi poate ameliora şi vindeca o serie întreagă de afecţiuni.

Poftiţi la cartofi
În farmacia noastră de acasă, cartofii pot fi fo­losiţi pentru tratarea unor probleme diverse de să­nătate. În cazul afecţiunilor de stomac, se reco­mandă, de pildă, sucul de cartofi cruzi, proaspăt stors. Substanţele componente ale cartofilor leagă acidul gastric, ajutând, astfel, şi la calmarea ar­surilor stomacale: sub formă de suc, cruzi şi raşi, sau fierţi.
Foarte puţin cunoscut este şi efectul tera­peutic calmant asupra pielii, niacina conţinută în cartofi regenerând celulele acesteia. Mâinile crăpate şi aspre devin delicate şi moi, înmuiate în apa în care au fiert cartofii pe care, de obicei, o aruncăm. Iar cartofii cruzi şi daţi pe răză­toare, aplicaţi pe faţă şi decolteu, asigură umi­ditatea pielii. Se aplică pur şi simplu un strat de cartofi raşi, se lasă să acţioneze 20 de mi­nute şi se îndepărtează cu un prosop umezit.

Aburi de cartofi
Cartofii se pot folosi şi pentru combaterea su­purării sinusurilor frontale: se fierb cojile de car­tofi vreme de 15 minute şi se lasă apa în care au fiert să se răcească puţin apoi se fac cu ea aburi la faţă.

Împotriva ochilor obosiţi
Persoanele care se confruntă frecvent cu inflamaţii ale ochi­lor, se pot trata cu cartofi: feliile de cartof crud aplicate pe ochi ameliorează problemele. Acelaşi remediu poate fi folosit şi pentru dureri de cap, doar că feliile de cartof se aplică, în acest caz, pe tâmple. Şi ca să acţioneze mai bine, persoanele în cauză ar trebui să stea culcate circa 15 minute.

Cataplasme calde
Cataplasma "clasică" cu cartofi fierbinţi şi-a dovedit pe deplin eficienţa, în cadrul medicinii naturale. Cataplasmele sau compresele calde ajută în caz de contracturi musculare, dureri de gât, tuse persistentă, reumatism, dureri de stomac şi dureri de urechi la copii. Ele stimulează irigarea sangvină, încălzesc şi pot fi folosite oriunde este nevoie de căldură. Cataplasma este foarte uşor de realizat: se zdrobesc - pur şi simplu - câţiva cartofi fierbinţi, fierţi în coajă, se învelesc într-un prosopel uscat şi se ţin pe locurile bolnave, până ce cartofii se răcesc.

Împachetări cu cartofi
Pentru o împachetare se folosesc circa 5 cartofi cu coajă, bine spălaţi şi apoi fierţi, până ce se înmoaie. Imediat după ce s-a scurs apa, se pun la mijlocul unui şervet de bumbac sau de in. Se pliază marginile şi se terciuieşte cartoful. Se fixează şer­vetul cu plasturi sau cu bandă adezivă, ca să rămână cartoful înăuntru, se aplică pe zona dureroasă şi se lasă până ce se răceşte complet.

VARZA - o "căpăţână" sănătoasă

În ultimii ani, varza şi rudele ei au redevenit populare, după ce s-au descoperit nume­roasele substanţe active sănătoase pe care le con­ţin. Erau cunoscute, de fapt, şi înainte, pentru că varza - ca aliment - se folosea deja cu 3000 de ani în urmă. Dar a existat o perioadă în care a căzut în "dizgraţie", fiind considerată o "legumă a oa­me­nilor nevoiaşi". Medicina populară o recomandă, însă, de foarte multă vreme, ca remediu pentru tra­tarea unor probleme de sănătate. Căpitanul James Cook (1728-1779) cunoştea efectul întăritor şi tămăduitor, mai ales pe cel al verzei murate, cu care îşi alimenta echipajul în timpul călătoriilor în largul mărilor. Şi varza acră şi-a demonstrat pe deplin eficienţa: se poate păstra vreme îndelungată şi conţine o cantitate mare de microorganisme, de importanţă vitală, care întăresc sis­temul imunitar şi ne protejează de boli.

Sucul de varză
Se obţine simplu, cu ajutorul storcătorului de fructe şi legume. În caz de ulcer gastric, se bea zilnic 1 l de suc. Iar pentru prevenirea ba­lonă­rilor, se adaugă şi câteva seminţe de chimen.

Împachetări şi cataplasme cu varză
Se iau câteva frunze de varză, li se îndepărtează ner­vurile şi se apasă apoi cu su­citorul (sau cu o sticlă) până ce se înmoaie, devenind uşor transparente şi până ce iese zeama din ele. Se aplică frun­zele pe zonele afectate şi se acoperă cu un prosop. Efi­cienţă maximă o au frunzele de varză aplicate pe răni.
În cazul durerilor de urechi se procedează la fel. Pentru combaterea varicelor se pun mai multe straturi de frunze (unul peste altul) şi se acoperă cu prosoape. Tratamentul ar trebui să dureze trei-patru ore.

Foi de varză împotriva inflamaţiei la sâni
Inflamaţiile sânilor în perioada de alăptare sunt deosebit de dureroase şi, în plus, influenţează ne­gativ starea sufletească. În perioada de după naş­tere, adeseori dificilă şi istovitoare, infla­maţiile pot fi şi o urmare a stresului. În acest caz, se recomandă - mult prea des şi prea repede - înţărcărea. Există un re­mediu "de casă" bun şi eficient: terapia cu cataplasme de varză, care stimulează ga­lac­­toreea (cursul laptelui) şi reduce infla­maţia. Pentru aceasta se folosesc frunze de varză fără nervuri şi înmuiate cu su­ci­torul, până ce zemuiesc. Se aşează frunzele la mijlocul unui şervet de bumbac, se plia­ză uşor marginile şi se încăl­zeşte prosopul cu ajutorul fie­ru­lui de călcat. Se aplică pe sâni şi se lasă să acţioneze apro­ximativ o oră. Dacă înce­pe să se simtă un miros neplă­cut sau dacă frunzele îşi schim­­bă culoarea, devenind ma­ronii, se îndepărtează cataplasma mai repede şi se înlocuieşte cu alta proaspătă.