România a ratat cel mai bun prim-ministru: DACIAN CIOLOŞ

Primele cuvinte oficiale ale pre­mie­rului Dacian Cioloş, în ziua în care a fost numit în fruntea gu­ver­nului de către preşedintele Klaus Iohannis, au fost următoarele: "Voi deschide guver­nul că­tre societate".

Cuvinte care re­pre­­zintă un program de guvernare cum nu s-a mai văzut în România. Despre fos­tul comisar eu­ro­pean pentru agri­cul­tură am mai scris în această pagină, Cioloş fiind "ministrul" de la Bru­xelles care a sal­vat fermele agricole mici de la fa­liment. S-a spus că ţara noastră nu a avut niciodată un ministru euro­pean de talia agronomului din Sălaj, că a fost pentru prima dată, după 1989, când ştiinţa agri­colă a pus Ro­mânia pe harta UE. Iată cum s-a de­finit să­lăjeanul nos­tru în faţa "lumii bune" din Bucureşti: "Eu sunt un agri­cultor care a venit cu căruţa la oraş. N-aş vrea să luaţi ce vă spun ca o lipsă de mo­destie, dar am un pro­gram de con­vergenţă a satului ro­mâ­nesc cu Eu­ro­pa". Din păcate, parti­de­le nu i-au lăsat decât un an la dis­poziţie, şi aces­ta, impregnat cu chemări răstite în par­la­ment, cu ameninţări de mo­ţiune de cen­zură, cu acţiuni murdare ale unor pos­turi de televiziune parti­za­ne, cu min­ciuni grosolane ale unor po­li­ticieni spe­­riaţi de realizările lui. Sub Cioloş, anul 2016 a fost un an guver­na­mental li­niş­tit, în ca­re s-au mărit pen­siile şi sa­la­riile, li s-a alocat mai multă încre­dere mi­niştrilor, iar SUA şi UE au jucat un rol dinamic în relaţiile cu Ro­mânia, mer­gând pe în­cu­rajarea cam­paniei anticorupţie. Acu­zat fără noi­mă că nu ştie limba română, "fran­cezul" Dacian Cioloş a demons­trat că alţii sunt cei care nu înţeleg eco­nomia şi agricul­tura, eficienţa şi rapi­di­tatea acţiunilor exe­cutive. Zeci de mii de cititori au in­vadat internetul. Sunt tot mai mulţi cei care privesc cu groază schimbarea gu­ver­nului, cu noua gar­nitură pesedistă. Dar nu despre acest nou guvern vreau să scriu. Eroul aces­tui editorial este Da­cian Cioloş. Patrio­tul Dacian Cioloş! Anii trecuţi, eram mândru că avem şi noi, ro­mâ­nii, un co­mi­sar de talie inter­na­ţională la Bru­xelles. Dar am fost şi mai mân­dru când celebrul comisar a ajuns pre­mierul înţelept al guver­nului ro­mân, la Bucu­reşti. I s-a reproşat, cu obrăz­nicie, că nu avem creştere eco­nomică decât pe hâr­tie, deoarece nu s-a văzut nimic în bu­zu­narele oa­me­nilor. Fără nervi, sălăja­nul a dat pe loc re­plica: "Poate pro­ble­ma este că nu s-a văzut nimic în bu­zu­narele clien­te­lei po­litice, asta i-a de­ranjat pe unii". Dacă în trecut s-a vorbit mult, din păcate s-a făcut prea puţin. Cioloş a venit cu politica inversă: să vorbeşti puţin şi să faci mult. Rea­lizările acestui guvern plin de curaj se vor nu­măra în lunile şi în anii ce vin, când se va vedea ce forţă au avut tehno­cra­ţii. Ro­mânii îşi vor da seama iute de pierde­rea grea a unui guvern curat, cu­minte, deş­tept şi plin de bun simţ. Fi­gu­ra sim­plă, plăcut ţără­neas­că a pre­mie­rului va rămâne în is­to­rie. Dincolo de aura lui de bunăvoinţă, răutatea şi otrava politică vor cădea în coşul ru­şinii. În sinea lor, viitorii mi­niştri po­li­tici vor regreta că nu pot că­păta alu­ra sinceră a tehnocraţilor, orice ar face şi oricât s-ar strădui. Dacă Cio­loş, om cres­cut la ţară, spu­ne că "pa­trio­­tismul înseamnă bun simţ, în­seam­nă a nu minţi, înseamnă a-ţi ţine cu­vântul şi în­seamnă să îţi asumi ceea ce ştii să faci şi nu mai mult", ce vor putea spune ur­maşii săi? Ar putea să-l co­pie­ze, şi la vor­­bă, şi la port, dar niciodată la carac­ter!