România a ratat cel mai bun prim-ministru: DACIAN CIOLOȘ

Ion Longin Popescu
Primele cuvinte oficiale ale pre­mie­rului Dacian Cioloș, în ziua în care a fost numit în fruntea gu­ver­nului de către președintele Klaus Iohannis, au fost următoarele: "Voi deschide guver­nul că­tre societate".

Cuvinte care re­pre­­zintă un program de guvernare cum nu s-a mai văzut în România. Despre fos­tul comisar eu­ro­pean pentru agri­cul­tură am mai scris în această pagină, Cioloș fiind "ministrul" de la Bru­xelles care a sal­vat fermele agricole mici de la fa­liment. S-a spus că țara noastră nu a avut niciodată un ministru euro­pean de talia agronomului din Sălaj, că a fost pentru prima dată, după 1989, când știința agri­colă a pus Ro­mânia pe harta UE. Iată cum s-a de­finit să­lăjeanul nos­tru în fața "lumii bune" din București: "Eu sunt un agri­cultor care a venit cu căruța la oraș. N-aș vrea să luați ce vă spun ca o lipsă de mo­destie, dar am un pro­gram de con­vergență a satului ro­mâ­nesc cu Eu­ro­pa". Din păcate, parti­de­le nu i-au lăsat decât un an la dis­poziție, și aces­ta, impregnat cu chemări răstite în par­la­ment, cu amenințări de mo­țiune de cen­zură, cu acțiuni murdare ale unor pos­turi de televiziune parti­za­ne, cu min­ciuni grosolane ale unor po­li­ticieni spe­­riați de realizările lui. Sub Cioloș, anul 2016 a fost un an guver­na­mental li­niș­tit, în ca­re s-au mărit pen­siile și sa­la­riile, li s-a alocat mai multă încre­dere mi­niștrilor, iar SUA și UE au jucat un rol dinamic în relațiile cu Ro­mânia, mer­gând pe în­cu­rajarea cam­paniei anticorupție. Acu­zat fără noi­mă că nu știe limba română, "fran­cezul" Dacian Cioloș a demons­trat că alții sunt cei care nu înțeleg eco­nomia și agricul­tura, eficiența și rapi­di­tatea acțiunilor exe­cutive. Zeci de mii de cititori au in­vadat internetul. Sunt tot mai mulți cei care privesc cu groază schimbarea gu­ver­nului, cu noua gar­nitură pesedistă. Dar nu despre acest nou guvern vreau să scriu. Eroul aces­tui editorial este Da­cian Cioloș. Patrio­tul Dacian Cioloș! Anii trecuți, eram mândru că avem și noi, ro­mâ­nii, un co­mi­sar de talie inter­na­țională la Bru­xelles. Dar am fost și mai mân­dru când celebrul comisar a ajuns pre­mierul înțelept al guver­nului ro­mân, la Bucu­rești. I s-a reproșat, cu obrăz­nicie, că nu avem creștere eco­nomică decât pe hâr­tie, deoarece nu s-a văzut nimic în bu­zu­narele oa­me­nilor. Fără nervi, sălăja­nul a dat pe loc re­plica: "Poate pro­ble­ma este că nu s-a văzut nimic în bu­zu­narele clien­te­lei po­litice, asta i-a de­ranjat pe unii". Dacă în trecut s-a vorbit mult, din păcate s-a făcut prea puțin. Cioloș a venit cu politica inversă: să vorbești puțin și să faci mult. Rea­lizările acestui guvern plin de curaj se vor nu­măra în lunile și în anii ce vin, când se va vedea ce forță au avut tehno­cra­ții. Ro­mânii își vor da seama iute de pierde­rea grea a unui guvern curat, cu­minte, deș­tept și plin de bun simț. Fi­gu­ra sim­plă, plăcut țără­neas­că a pre­mie­rului va rămâne în is­to­rie. Dincolo de aura lui de bunăvoință, răutatea și otrava politică vor cădea în coșul ru­șinii. În sinea lor, viitorii mi­niștri po­li­tici vor regreta că nu pot că­păta alu­ra sinceră a tehnocraților, orice ar face și oricât s-ar strădui. Dacă Cio­loș, om cres­cut la țară, spu­ne că "pa­trio­­tismul înseamnă bun simț, în­seam­nă a nu minți, înseamnă a-ți ține cu­vântul și în­seamnă să îți asumi ceea ce știi să faci și nu mai mult", ce vor putea spune ur­mașii săi? Ar putea să-l co­pie­ze, și la vor­­bă, și la port, dar niciodată la carac­ter!