În paginile revistelor întâlnim adesea diverse sfaturi pentru insomniaci. Şi, chiar dacă ni se par banale, ar trebui să ţinem seama de ele, fiindcă de multe ori vom constata că ne folosesc, atunci când avem probleme cu somnul. De pildă, ni se tot spune că, în camera în care dormim, avem nevoie de linişte şi întuneric. De ce? Cu cât dormitorul este mai întunecat noaptea, cu atât creşte secreţia noastră de melatonină. Acest hormon (produs de glanda pineală, situată între cele două emisfere cerebrale) reglează alternanţa perioadelor de veghe şi somn, astfel încât numeroase persoane au izbutit să-şi amelioreze calitatea odihnei nocturne luând suplimente cu melatonină. La fel de util este şi îndemnul de a ne culca şi trezi mereu la aceleaşi ore, atât în zilele de lucru, cât şi la sfârşitul săptămânii. Ca şi cel de a renunţa la obiceiul repaosului de după masa de prânz, îndrăgit de foarte multă lume. Pe lângă aceste reguli de igienă a somnului, există şi o serie de alimente care ne pot ajuta să adormim mai uşor seara şi să nu ne mai deşteptăm fără voie în timpul nopţii.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva insomniei
*** Cerealele
Iată o reţetă de supă, care vă va asigura un aport consistent de melatonină şi triptofan. Fierbeţi la foc mic porumb, orez, orz, poate şi puţin ovăz şi grâu, în zeama de la supa de pui, amestecată cu lapte. Puneţi înăuntru şi câteva boabe de năut, pentru că sunt bogate în triptofan. Presăraţi deasupra nişte mieji de nucă, fiindcă ei vă oferă serotonină. Cu jumătate de oră înainte de a merge la culcare, retrageţi-vă într-o încăpere mai întunecoasă şi delectaţi-vă cu o cană din această supă, menită să vă facă poftă de somn.
*** Cireşele
Unele soiuri de cireşe şi vişine cuprind cantităţi mai însemnate de melatonină. Potrivit studiilor desfăşurate la University of Texas, într-o porţie de cireşe se află între 0,1 şi 0,3 miligrame de melatonină. Este o doză suficient de mare, pentru a avea o acţiune eficientă de favorizare a somnului.
** Mărarul
În mărar sunt prezente multe substanţe vegetale cu efecte benefice: de reducere a stresului, de liniştire a sistemului nervos central şi de relaxare musculară. Agreat pentru aroma sa deosebit de plăcută, mărarul este nelipsit din borcanele cu murături şi se introduce adesea drept condiment în maioneze ori în sosurile cu smântână. Îl puteţi folosi şi la prepararea unui ceai cu gust proaspăt, turnând apă fierbinte peste seminţe de mărar.
** Seminţele de dovleac
În cadrul unui studiu efectuat în anul 2005, o parte dintre subiecţi au consumat un aliment cu procent ridicat de triptofan (respectiv, seminţe de dovleac) şi glucoză, deci un carbohidrat. Un alt grup a primit un preparat farmaceutic cu triptofan şi un carbohidrat. Celui de-al treilea grup i s-a dat numai carbohidratul. S-a observat că triptofanul luat din alimentaţie a avut asupra tulburărilor de somn o acţiune similară cu aceea a substanţei active din preparatul farmaceutic. Autorii studiului au oferit şi o explicaţie pentru efectul pozitiv al consumului de alimente bogate în carbohidraţi, concomitent cu ingerarea triptofanului. Acesta din urmă este o substanţă relativ rară, care, în încercarea sa de a ajunge la creier, are de luptat cu ceilalţi aminoacizi, mai frecvent întâlniţi - şi de regulă, pierde competiţia. După asimilarea carbohidraţilor, organismul secretă insulină, ceea ce reduce ponderea celorlalţi aminoacizi în sânge, acordând astfel un avantaj triptofanului.
** Boabele de soia
Cei ce suferă de sindromul picioarelor neliniştite au senzaţii ciudate în membrele inferioare, ori de câte ori stau nemişcaţi. Aceasta le creează impulsul irezistibil de a-şi mişca picioarele în permanenţă, din care cauză ei adorm foarte greu.
Sindromul picioarelor neliniştite reprezintă deseori o consecinţă a deficitului de fier. În cazul când aceste simptome v-au apărut recent, cereţi medicului dvs. să vă verifice valorile fierului, printr-o analiză de laborator. Pe unii dintre pacienţi îi ajută şi administrarea de acid folic, vitamină E şi magneziu. Pe o poziţie de vârf în lista alimentelor bogate în fier se află boabele verzi de soia fierte, numite de cunoscători "edamame". Surse bune de acid folic sunt şi sortimentele de müsli îmbogăţite cu vitamine, fasolea pestriţă, spanacul fiert şi sparanghelul. Pentru a vă acoperi necesarul de vitamina E, încercaţi cu uleiul din germeni de grâu, migdalele, seminţele de floarea-soarelui şi untul de arahide.
* Peşte halibut şi alte alimente bogate în magneziu
În momentul când rezervele de magneziu din organism sunt pe cale să se epuizeze, această carenţă poate stimula creierul, provocând tulburări de somn. Doza zilnică recomandată este de 400 miligrame pentru bărbaţii adulţi până la 30 de ani, şi de 420 miligrame pentru cei ce au depăşit această limită de vârstă. Femeile adulte, încadrate în cele două grupe de vârstă, necesită 310 şi respectiv 320 miligrame. 80 de grame de peşte halibut conţin 90 miligrame de magneziu. Însă vă puteţi procura acest mineral şi din alte surse: în 30 grame de migdale se găsesc 80 miligrame de magneziu, în jumătate de cană de spanac fiert - 75 miligrame, într-o cană de fulgi de ovăz - 55 miligrame şi într-un cartof copt - 50 miligrame.
Cantităţi importante de magneziu vă oferă şi fasolea verde, fasolea pestriţă, salata, seminţele de mac şi iarba-grasă (o plantă comestibilă, cu frunze şi tulpini suculente, pe care mulţi o socotesc o simplă buruiană).
Alimente de consumat cu prudenţă
Din cămara cu ierburi de leac
Contra tulburărilor de somn se recomandă, în general, ceaiuri de plante, cum ar fi cele de roiniţă sau muşeţel. Roiniţa conţine terpene, substanţe cu acţiune calmantă. În muşeţel există apigenina, un sedativ natural foarte eficient, ceea ce explică obiceiul latino-americanilor de a bea un ceai de muşeţel la sfârşitul mesei - pentru o digestie relaxată.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
