Cauzele îngroşării sângelui
Anotimpul rece aduce mai multe pericole, printre care şi îngroşarea sângelui, cu dereglări de circulaţie sanguină. Care sunt cauzele principale?
* Sângele este alcătuit din peste 90% apă. Iarna consumul de apă scade, organismul se deshidratează şi sângele se îngroaşă. La fel de nociv este şi consumul de apă care conţine clor, care provine din surse neigienice, e bogată în săruri care schimbă formula sângelui, dereglează metabolismul sau frânează asimilarea optimă a lichidului.
* Creşterea acidităţii (schimbarea pH-ului) organismului prin consum exagerat de carne şi grăsimi provoacă îngroşarea sângelui.
* Lipsa de vitamine şi minerale, cum ar fi vitamina C, lecitină, seleniu, zinc şi altele, care sunt implicate activ în producţia de enzime şi hormoni, poate duce la îngroşarea sângelui. Ca rezultat - funcţionarea proastă a ficatului, care este principalul laborator biochimic al organismului uman, aglutinarea eritrocitelor - pericol de formare a cheagurilor de sânge.
* Încă un motiv - consumul exagerat de mic sau renunţarea totală la sare (sângele este o soluţie salină).
* Persoanele ce ţin cură de slăbit sau post negru îşi provoacă îngroşarea sângelui, dacă nu consumă multă apă.
* Şi unele medicamente pot avea ca efect secundar îngroşarea sângelui: diureticele, contraceptivele, hormonalele, Viagra.
Remedii cu plante
* Sulfina galbenă - are un efect deosebit, poate înlocui aspirina, utilizarea sa este indicată pentru profilaxia accidentelor vasculare cerebrale, infarct miocardic şi tromboflebită. Planta are, de asemenea, un efect sedativ, îmbunătăţeşte funcţionarea inimii, circulaţia cerebrală şi periferică, creşte tonusul venelor, are un efect calmant asupra sistemului nervos. De regulă, o linguriţă de flori amestecate cu frunzuliţe se infuzează timp de 2 ore, în 200 ml de apă fiartă, şi răcită la temperatura camerei. Pentru profilaxie, se beau câte 50-70 ml seara, înainte de culcare. Persoanele hipertensive trebuie să bea câte 100 ml, de 2-3 ori pe zi.
* Florile de castan sunt de neînlocuit în prevenirea infarctului miocardic (reduc vâscozitatea sângelui) şi a accidentului vascular cerebral.
- Decoct din flori de castan. O linguriţă de inflorescenţe uscate se fierbe într-o cană de apă, timp de 15-20 de minute. Se bea după masă, înainte de culcare.
- Tinctură de castan - în 500 ml de ţuică se pun la macerat 50 g de flori, fructe sau scoarţă tocată de castan, timp de 14-21 de zile. Se administrează câte 25-30 de picături, de 3 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă.
* Fructe de pădure - zmeura, afinele, fragii, păducelul, măceşul - sunt benefice pentru sănătatea sângelui. Proaspete sau uscate, se folosesc în amestec pentru prepararea de infuzii la care se adaugă rădăcină de odolean, roiniţă, scorţişoară, ghimbir, usturoi, lămâie. Se amestecă 3-4 fructe din cele enumerate şi câte 3 plante, se infuzează 2 linguriţe de amestec în 300 ml de apă fierbinte, în termos sau pe baie de abur, timp de 25 de minute. Infuzia strecurată se bea în timpul zilei, în 4-5 reprize, timp de 21 de zile. Se poate îndulci cu puţină miere de albine, sirop de arţar sau de ştevie. După o pauză de 7-10 zile, cura se repetă.
Îmbunătăţirea circulaţiei sângelui în caz de ateroscleroză
* Usturoi cu muşeţel. Se curăţă şi se spală 50 g de usturoi, se toacă mărunt şi se pisează. Terciul se amestecă cu 120 ml de ţuică şi se pune la macerat, în recipient închis ermetic, timp de 7 zile. Separat se opăresc 2 linguriţe de flori de muşeţel cu 200 ml apă clocotită, se adaugă 1,5 linguriţe de tinctură de usturoi şi se infuzează 10 minute. La final, se adaugă o jumătate de linguriţă de miere de tei şi se bea încet, cu înghiţituri mici. Se consumă câte un pahar, de 2 ori pe zi, timp de o lună.
* Măceş cu scoruşe. Se aduc până la fierbere 1,2 litri de apă, se adaugă 50 g de măceşe şi 400 g boabe de scoruşe roşii şi se lasă să fiarbă pe foc slab, în vas acoperit cu capac, timp de 1,5-2 ore. Decoctul se răceşte, se strecoară. Se bea câte o lingură, cu 15 minute înainte de masă. Se fac 4-5 cure, câte 10 zile, cu pauze de 5 zile.
* Rădăcină de păpădie. Două linguri de rădăcină de păpădie uscată şi sfărâmată mărunt se pun în 500 ml de apă fierbinte şi se fierb pe baie de aburi, până ce cantitatea de apă scade la 250 de ml. Se lasă să se răcească şi se strecoară. Se beau câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, cu 30-40 minute înainte de masă, timp de 21 de zile.
Regimul alimentar
Pentru asigurarea circulaţiei sângelui în condiţii optime, trebuie să-i oferim organismului cantităţile necesare de lichid şi alimentele potrivite. Pentru prevenirea infarctului miocardic, scăderea hipertensiunii şi îmbunătăţirea circulaţiei, medicii recomandă câte un pahar de apă la fiecare 2 ore. O parte de apă se poate înlocui cu legume şi fructe ce conţin mult lichid, cum ar fi castraveţi sau pepene roşu.
Alimente interzise: zahăr, alcool, bere, băuturi carbogazoase, carne, grăsimi, mezeluri, alimente sărate, supă de carne, cartofi, banane, pâine albă, tot ce conţine amidon, linte, banane şi mango.
Alimente recomandate: fructe de pădure, fructe şi legume, ardei iute, piper, smochine, usturoi, ulei de măsline, portocale, lămâi, sfeclă, rodii, seminţe de floarea-soarelui, ghimbir, măsline, ulei din seminţe de in, oţet de mere, cacao şi ciocolată amară, fructe de mare, ulei de peşte şi peşte, tomate, suc de roşii, fulgi de ovăz, căpşuni, cireşe, mere, zarzavat.
Dacă suferiţi de tromboflebită, va fi foarte util să includeţi în dieta dumneavoastră un amestec de usturoi, ceapă, lămâie şi miere. Reţeta: se amestecă 200 g de ceapă, 100 g de usturoi, 50 g de lămâie şi 100 g de miere de albine. Se ia 1 linguriţă, de 3 ori pe zi.
* Sucuri proaspete din fructe şi legume. Un pahar de suc proaspăt pe zi îmbunătăţeşte formula sângelui. Reţeta: 4 portocale, 3 lămâi şi 3 grepfruituri se storc şi sucul se amestecă cu 2,5 litri de apă de izvor. Băutura fluidizează sângele, curăţă ficatul şi sistemul limfatic, reduce nivelul de stres.
* Sucul de roşii, proaspăt stors şi băut fără sare, este un anticoagulant şi un antioxidant excelent. În loc de sare, puteţi adăuga puţin turmeric sau pulbere din alge marine uscate.
* Uleiul din seminţe de in - reglează coagularea sângelui, contribuie la inactivarea colesterolului rău şi a trigliceridelor, fapt pentru care scade riscul de infarct miocardic. Se bea dimineaţa pe nemâncate o lingură de ulei. Se poate amesteca cu puţin lapte bătut sau se unge pe pâine zilnic, fără pauze. (Metoda este contraindicată persoanelor cu litiază biliară şi diaree cronică.)
* Oţetul de mere sau oţetul Kombucha - scade vâscozitatea sângelui prin detoxifiere. Oţetul (2 linguriţe la un pahar de apă caldă) se bea zilnic, dimineaţa, de la 2-3 până la 10-12 luni, cu pauze la fiecare 2 luni. Tratamentul este contraindicat persoanelor cu gastroduodenită şi ulcer stomacal. În asemenea cazuri, se bea suc de lămâie, care are reacţie alcalină.
* Rădăcina de ghimbir - este recomandată pe timp de iarnă, când organismul suferă de frig. E suficientă 1 linguriţă de ghimbir ras, care se infuzează în 700-800 ml de apă fierbinte şi se bea în timpul zilei, între mese. (Nu se recomandă consumul preparatelor din ghimbir concomitent cu administrarea medicamentelor cardiace, anticoagulante, în cazuri de afecţiuni grave renale şi hepatice, temperatură ridicată sau pe timp de arşiţă.)
* Usturoiul are o acţiune puternică de lichefiere a sângelui. Se consumă crud. Se înghite câte un căţel pe zi minimum, sau sub formă de condiment. Dar şi usturoiul are contraindicaţii: hemoroizi, gastrită, sarcină, alăptare.
Aromaterapie
În crema de masaj pentru picioare se adaugă piper negru, câte 3 picături de ulei de rozmarin şi 3 de ulei de măsline. Se freacă bine tălpile, apoi se încalţă şosete de lână. Femeilor însărcinate le este contraindicat uleiul de rozmarin, mai ales în prima lună de sarcină.