Din ziua de 13 noiembrie, după alegerile din Basarabia, încheiate cu victoria lui Dodon, România a devenit o insulă pro-americană, înconjurată de ţări pro-ruseşti: Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Cehia. O adevărată "centură" a fost trasă în jurul nostru. Dacă noul preşedinte de la Washington îşi va pune în aplicare teoriile legate de desfiinţarea NATO, Rusia va rămâne singura mare forţă militară de pe continent, atrăgând spre ea, ca pe vremea URSS, fostele ţări comuniste. Comunitatea europeană n-are armată proprie, iar Anglia se desprinde prin Brexit de Europa, orientându-se spre America. "Efectul Trump", dacă preşedintele nou ales îşi va face programul, potrivit cu declaraţiile din campania electorală, va afecta din greu România. Suficiente motive de îngrijorare, pentru a solicita clarificarea lor, unui specialist în politologie, dr. Radu Carp, profesor la Universitatea din Bucureşti.
"Votul pentru Maia Sandu este cel mai mare vot obţinut după 1990 de forţele de centru-dreapta, liberale, din R. Moldova!"
- Alegerile de preşedinte din R. Moldova au repetat "modelul" românesc din anul 2014. Basarabenii plecaţi la muncă sau studii în Occident au fost împiedicaţi să voteze, prin dificultăţi de organizare penibile. Credeţi că marele păpuşar a fost Moscova?
- Nu, Moscova ar fi procedat mai subtil. Vina principală o poartă legea din R. Moldova, care indică 3000 de votanţi la fiecare secţie din diaspora. Dacă CEC (Comisia Electorală Centrală) şi Ministerul de Externe ar fi deschis mai multe astfel de secţii, aşa cum au cerut organizaţiile non-guvernamentale, era foarte bine. Dar n-au deschis. Un motiv de mirare, deoarece guvernul se consideră de dreapta, în timp ce Dodon este de stânga. Trebuie identificate persoanele din diaspora care nu au putut să voteze. Dacă cifra lor depăşeşte cifra cu care Dodon o întrece pe Sandu, 73.000, atunci CEC va fi obligată să anuleze alegerile şi să declare repetarea lor. Din nefericire, candidatul pro-rus a fost susţinut de unele minorităţi, precum găgăuzii, bulgarii, o parte din transnistreni. Scenariul fraudelor în alegeri aruncă o umbră neagră asupra lui Dodon. Acesta îşi începe funcţia cu stângul, neavând, astfel, o viaţă prea uşoară la palat, chiar dacă îşi ameninţă oponenţii cu "focul". Vedem că au câştigat forţele de stânga, acest lucru era de aşteptat de câţiva ani la Chişinău. Totuşi, mult mai surprinzător este votul acordat Maiei Sandu: este cel mai mare vot obţinut, după 1990, de forţele de centru-dreapta, liberale, din R. Moldova!
"Rumen Radev, noul preşedinte bulgar, caută un echilibru între UE şi Rusia"
- Şi în sud, în Bulgaria, a fost ales tot un preşedinte pro-rus, Rumen Radev, deşi Bulgaria este, asemenea României, o ţară membră a UE şi NATO. Cum se explică opţiunea vecinilor noştri din sud?
- Nici alegerile din Bulgaria nu sunt o surpriză. Socialistul Rumen Radev, fost general de aviaţie, fost şef al forţelor aeriene bulgare, a câştigat alegerile cu declaraţii radicale pro-ruse. Premierul Boiko Borisov, care a susţinut un alt candidat, şi-a dat demisia. Urmează alegeri anticipate, prin care forţele de dreapta speră să-şi refacă puterea. A fost un lucru neaşteptat că un "populist", imitându-l în discurs pe americanul Trump, a ocupat înalta funcţie a preşedinţiei bulgare, cu 58,5% din voturi. La fel ca Dodon, care promite că va menţine legăturile cu UE, deşi ruşilor le spune că renunţă la ele, Radev vrea să caute un "echilibru" între obligaţiile Bulgariei de ţară membră a Uniunii Europene şi îmbunătăţirea legăturilor cu Rusia.
- În scurt timp, vor avea loc alegeri parlamentare în România. Vor purta şi ele un iz rusesc?
- Alegerile din România vor fi diferite de alegerile din ţările vecine. Nu este clar dacă există o forţă semnificativă care-şi doreşte orientarea ţării spre Rusia, precum în Bulgaria, Ungaria, Serbia şi R. Moldova. Poziţia Partidului România Unită este una antisistem, asemănătoare cu programele câştigătoare în ţările amintite, dar nu ştim ce scor va avea în alegeri. După sondaje, se pare că nu va intra în parlament. Am ajuns la jumătatea perioadei de campanie, când se vede că lipseşte afişajul electoral. Din punctul meu de vedere, nu cred că s-a făcut bine, simplificându-se publicitatea. S-a trecut de la o extremă la alta. Dacă până acum se exagera, se spălau mulţi bani negri, astăzi, totul este atât de strict, încât nu se mai observă dacă vor fi alegeri sau nu.
"Colaborarea cu ruşii a fost o minciună a Moscovei"
- Evenimentele politice de la noi se află, vrând-nevrând, sub "impresia" neplăcută a victoriei lui Donald Trump în America. De altfel, nici toţi americanii nu sunt fericiţi să-l aibă pe Trump la Casa Albă. În unele mari oraşe au loc zilnic demonstraţii. Ar putea aceste mişcări publice să schimbe ceva?
- Nu, nu ar putea. Vorbind de demonstraţii, acestea au existat întotdeauna, chiar dacă la o dimensiune mai mică. Ele nu pot schimba nimic. SUA sunt un stat federal, pus la punct până la cele mai mici detalii. În consecinţă, avem de-a face cu un fenomen marginal, indiferent cât va dura. Pe deasupra, Donald Trump a reuşit ceva: să câştige Florida, cu cei 29 de electori ai săi. Cum a reuşit acest lucru? În mod paradoxal, imigranţii aflaţi la a doua generaţie, în special cubanezi, au votat pentru el, deşi discursul său a fost orientat împotriva străinilor. Un rol incredibil în această direcţie a avut liderul republican Paul Ryan, care i-a convins pe cubanezi că nu vor fi trimişi acasă de Trump. După părerea mea, însă, cred că argumentul decisiv al acestei victorii a fost ajutorul dat de şeful FBI, avocatul James Comey, fost republican, care a găsit cu cale să redeschidă investigaţia în cazul corespondenţei lui Hillary Clinton, cu două săptămâni înainte de alegeri. Faptul că, ulterior, cu doar două zile înainte de a se merge la urne, respectivul a declarat că n-a găsit nicio probă anti-Clinton n-a mai contat. Multe milioane de americani votaseră deja, în cadrul aşa-numitei "early voting" (votarea timpurie), împotriva doamnei Hillary, ca urmare a anchetei FBI.
- Presa americană l-a acuzat pe Trump de colaborare, înaintea alegerilor, cu consilieri ruşi. Mesajele schimbate cu Putin n-au trecut nici ele neobservate. Putem bănui o viitoare pactizare ruso-americană?
- Nici vorbă de aşa ceva! Trump l-a schimbat pe şeful campaniei electorale în momentul în care s-a dezvăluit că acesta fusese implicat în nişte afaceri cu Federaţia Rusă; a schimbat din mers întreaga echipă de campanie. La mijloc a fost maşina de propagandă rusă care, pentru a crea puţină panică la Washington, a acreditat ideea că echipa lui Trump a fost penetrată de agenţi ruşi. E o metodă de wishful thinking, practicată la Moscova, care încearcă să acrediteze ideea că, de-acum înainte, toate deciziile vor fi luate în interesul Rusiei.
- Liderii Europei occidentale nu au primit deloc cu entuziasm victoria lui Trump. Angela Merkel a afirmat că este "mai mult decât o catastrofă". Ce motive de temeri există în mod real, faţă de alegerea magnatului la Casa Albă?
- În realitate, au existat numai două voci critice la adresa lui Trump: a ministrului federal al Apărării din Germania şi cea a preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Cei doi sunt implicaţi direct în proiectul de formare a armatei europene, un proiect paralel cu NATO. Americanii, fie Obama, fie Trump, se opun proiectului militar european, ei contează pe NATO. Exact cum contează şi România, care îşi va stabili 2% din PIB pentru armată, exact cum ne cer americanii. Nu este normal ca SUA să cheltuie 4-5% din PIB pentru apărarea Europei, iar unele state europene să cheltuie numai 0,1% din PIB pentru acelaşi lucru!
"Populismul lui Trump a răspuns aşteptării majorităţii americanilor"
- Se pare că sunteţi un simpatizant al lui Trump. Nu spuneţi nimic critic despre el...
- Am foarte multe critici faţă de el, dar încerc să nu cad în plasa unor mituri născute în această perioadă. Există semne de îngrijorare faţă de politica sa, deşi noi nu ştim ce politică va adopta în privinţa sistemului de sănătate, de exemplu. Nu ştim exact ce atitudine va adopta faţă de imigranţi. În ce măsură va reuşi să aibă sprijinul propriului partid în acest sens? E clar: Trump nu ar trebui să fie un exemplu pentru alţi lideri europeni, dar nu pot să iau în considerare că el ar fi omul ruşilor, că americanii nu au ştiut ce votează etc. Nu, au ştiut exact ce votează! Populismul său a răspuns aşteptării multor americani. De ce? Vom studia acest lucru.
- Ce impact va avea asupra viitorului României alegerea lui Donald Trump, ca preşedinte al SUA?
- Încă nu ştim în ce măsură Donald Trump va dori să colaboreze cu Europa în general. În ce priveşte România, ea e ultima problemă care-l preocupă. Marele pericol pe care îl sesizez este că asistăm la o axă Londra-Washington, în afara intereselor europene. Aici văd o dificultate pentru UE şi pentru România. În privinţa NATO, nu văd niciun pericol. Proiectul NATO s-a născut sub administraţie republicană, la începutul Războiului Rece. Cum să fie desfiinţat de un republican? Nu putem crede aşa ceva!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
