Prof. dr. RADU CARP - "Alegerile din România vor fi diferite de cele din Moldova și Bulgaria"

Facultatea de Științe Politice, Universitatea București

Din ziua de 13 noiembrie, după alegerile din Basarabia, încheiate cu victoria lui Dodon, România a devenit o insulă pro-americană, înconjurată de țări pro-rusești: Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Cehia. O adevărată "centură" a fost trasă în jurul nostru. Da­că noul președinte de la Washington își va pune în aplicare teoriile legate de desființarea NATO, Ru­sia va rămâne singura mare forță militară de pe con­­­ti­nent, atrăgând spre ea, ca pe vremea URSS, fos­tele țări comuniste. Comunitatea europeană n-are ar­mată proprie, iar Anglia se desprinde prin Bre­xit de Europa, orientându-se spre America. "Efec­tul Trump", dacă președintele nou ales își va face pro­gra­mul, po­tri­vit cu de­clarațiile din campania elec­to­rală, va afec­ta din greu România. Suficiente mo­tive de în­grijorare, pen­tru a solicita clarificarea lor, unui specialist în po­litologie, dr. Radu Carp, pro­fesor la Uni­ver­sitatea din București.

"Votul pentru Maia Sandu este cel mai mare vot obținut după 1990 de forțele de centru-dreapta, liberale, din R. Moldova!"

- Alegerile de președinte din R. Moldova au re­petat "modelul" românesc din anul 2014. Ba­sarabenii plecați la muncă sau studii în Occident au fost împiedicați să voteze, prin dificultăți de organizare penibile. Credeți că marele păpușar a fost Moscova?

- Nu, Moscova ar fi procedat mai subtil. Vina prin­cipală o poartă legea din R. Moldova, care in­di­că 3000 de votanți la fiecare secție din diaspora. Dacă CEC (Comisia Electorală Centrală) și Mi­nisterul de Externe ar fi deschis mai multe astfel de secții, așa cum au cerut organizațiile non-gu­ver­namentale, era foarte bine. Dar n-au deschis. Un motiv de mirare, deoarece guvernul se consideră de dreapta, în timp ce Dodon este de stânga. Tre­buie identificate persoanele din diaspora care nu au putut să voteze. Dacă cifra lor depășește cifra cu ca­re Dodon o întrece pe Sandu, 73.000, atunci CEC va fi obligată să anuleze alegerile și să declare repetarea lor. Din nefericire, candidatul pro-rus a fost susținut de unele minorități, precum găgăuzii, bulgarii, o parte din transnistreni. Scenariul frau­delor în alegeri aruncă o umbră neagră asupra lui Do­don. Acesta își începe funcția cu stângul, ne­având, astfel, o viață prea ușoară la palat, chiar dacă își amenință oponenții cu "focul". Vedem că au câștigat forțele de stânga, acest lucru era de aș­teptat de câțiva ani la Chișinău. Totuși, mult mai surprinzător este votul acordat Maiei Sandu: este cel mai mare vot obținut, după 1990, de forțele de centru-dreapta, liberale, din R. Moldova!

"Rumen Radev, noul președinte bulgar, caută un echilibru între UE și Rusia"

- Și în sud, în Bulgaria, a fost ales tot un pre­ședinte pro-rus, Rumen Radev, deși Bulgaria este, ase­menea României, o țară membră a UE și NATO. Cum se explică opțiunea vecinilor noștri din sud?

- Nici alegerile din Bulgaria nu sunt o surpriză. Socialistul Rumen Radev, fost general de aviație, fost șef al forțelor aeriene bulgare, a câștigat ale­gerile cu declarații radicale pro-ruse. Premierul Boiko Borisov, care a susținut un alt candidat, și-a dat demisia. Urmează alegeri anticipate, prin care forțele de dreapta speră să-și refacă puterea. A fost un lucru neașteptat că un "populist", imitându-l în discurs pe americanul Trump, a ocupat înalta funcție a președinției bulgare, cu 58,5% din voturi. La fel ca Dodon, care promite că va menține le­gă­turile cu UE, deși rușilor le spune că renunță la ele, Radev vrea să caute un "echilibru" între obligațiile Bulgariei de țară membră a Uniunii Europene și îmbunătățirea legăturilor cu Rusia.

- În scurt timp, vor avea loc alegeri par­la­men­tare în România. Vor purta și ele un iz rusesc?

- Alegerile din România vor fi diferite de ale­gerile din țările vecine. Nu este clar dacă există o for­ță semnificativă care-și dorește orientarea țării spre Rusia, precum în Bulgaria, Ungaria, Serbia și R. Moldova. Poziția Partidului România Unită este una antisistem, asemănătoare cu programele câști­gătoare în țările amintite, dar nu știm ce scor va avea în alegeri. După sondaje, se pare că nu va intra în parlament. Am ajuns la jumătatea perioadei de campanie, când se vede că lipsește afișajul elec­to­ral. Din punctul meu de vedere, nu cred că s-a făcut bine, simplificându-se publicitatea. S-a trecut de la o extremă la alta. Dacă până acum se exagera, se spă­lau mulți bani negri, astăzi, totul este atât de strict, încât nu se mai observă dacă vor fi alegeri sau nu.

"Colaborarea cu rușii a fost o minciună a Moscovei"

- Evenimentele politice de la noi se află, vrând-nevrând, sub "impresia" neplăcută a vic­toriei lui Donald Trump în America. De altfel, nici toți americanii nu sunt fericiți să-l aibă pe Trump la Casa Albă. În unele mari orașe au loc zilnic demonstrații. Ar putea aceste mișcări pu­blice să schimbe ceva?

- Nu, nu ar putea. Vorbind de demonstrații, aces­tea au existat întotdeauna, chiar dacă la o dimensiune mai mică. Ele nu pot schimba nimic. SUA sunt un stat federal, pus la punct până la cele mai mici detalii. În consecință, avem de-a face cu un fenomen marginal, indiferent cât va dura. Pe dea­supra, Donald Trump a reușit ceva: să câștige Florida, cu cei 29 de electori ai săi. Cum a reușit acest lucru? În mod paradoxal, imigranții aflați la a doua generație, în special cubanezi, au votat pen­tru el, deși discursul său a fost orientat împotriva străinilor. Un rol incredibil în această direcție a avut liderul republican Paul Ryan, care i-a convins pe cubanezi că nu vor fi trimiși acasă de Trump. Du­pă părerea mea, însă, cred că argumentul decisiv al acestei victorii a fost ajutorul dat de șeful FBI, avocatul James Comey, fost republican, care a găsit cu cale să redeschidă investigația în cazul cores­pon­denței lui Hillary Clinton, cu două săptămâni înainte de alegeri. Faptul că, ulterior, cu doar două zile înainte de a se merge la urne, respectivul a de­cla­rat că n-a găsit nicio probă anti-Clinton n-a mai contat. Multe milioane de americani votaseră deja, în cadrul așa-numitei "early voting" (votarea tim­purie), împotriva doamnei Hillary, ca urmare a anchetei FBI.

- Presa americană l-a acuzat pe Trump de colaborare, înaintea alegerilor, cu consilieri ruși. Mesajele schimbate cu Putin n-au trecut nici ele ne­observate. Putem bănui o viitoare pactizare ru­so-ame­ri­cană?

- Nici vorbă de așa ceva! Trump l-a schimbat pe șeful campaniei electorale în momentul în care s-a dezvăluit că acesta fusese implicat în niște afaceri cu Federația Rusă; a schimbat din mers în­treaga echipă de campanie. La mijloc a fost mașina de propagandă rusă care, pentru a crea puțină pa­nică la Washington, a acreditat ideea că echipa lui Trump a fost penetrată de agenți ruși. E o metodă de wishful thinking, practicată la Moscova, care încearcă să acrediteze ideea că, de-acum înainte, toate deciziile vor fi luate în interesul Rusiei.

- Liderii Europei occidentale nu au primit deloc cu entuziasm victoria lui Trump. Angela Mer­kel a afirmat că este "mai mult decât o ca­tas­trofă". Ce motive de temeri există în mod real, față de alegerea magnatului la Casa Albă?

- În realitate, au existat numai două voci critice la adresa lui Trump: a ministrului federal al Apă­ră­rii din Germania și cea a președintelui Comisiei Eu­ropene, Jean Claude Juncker. Cei doi sunt im­pli­cați direct în proiectul de formare a armatei eu­ropene, un proiect paralel cu NATO. Americanii, fie Obama, fie Trump, se opun proiectului militar eu­ropean, ei contează pe NATO. Exact cum con­tea­ză și România, care își va stabili 2% din PIB pen­­tru armată, exact cum ne cer americanii. Nu este normal ca SUA să cheltuie 4-5% din PIB pen­tru apărarea Europei, iar unele state europene să cheltuie numai 0,1% din PIB pentru același lucru!

"Populismul lui Trump a răspuns așteptării majorității americanilor"

- Se pare că sunteți un simpatizant al lui Trump. Nu spuneți nimic critic despre el...

- Am foarte multe critici față de el, dar încerc să nu cad în plasa unor mituri născute în această pe­rioadă. Există semne de îngrijorare față de po­litica sa, deși noi nu știm ce politică va adopta în privința sistemului de sănătate, de exemplu. Nu știm exact ce atitudine va adopta față de imigranți. În ce măsură va reuși să aibă sprijinul propriului par­tid în acest sens? E clar: Trump nu ar trebui să fie un exemplu pentru alți lideri europeni, dar nu pot să iau în considerare că el ar fi omul rușilor, că ame­ricanii nu au știut ce votează etc. Nu, au știut exact ce votează! Populismul său a răspuns aș­tep­tă­rii multor americani. De ce? Vom studia acest lucru.

- Ce impact va avea asupra viitorului Ro­mâ­niei alegerea lui Donald Trump, ca președinte al SUA?

- Încă nu știm în ce măsură Donald Trump va dori să colaboreze cu Europa în general. În ce pri­vește România, ea e ultima problemă care-l preo­cu­pă. Marele pericol pe care îl sesizez este că asis­tăm la o axă Londra-Washington, în afara inte­re­selor europene. Aici văd o dificultate pentru UE și pentru România. În privința NATO, nu văd niciun pericol. Proiectul NATO s-a născut sub admi­nis­trație republicană, la începutul Războiului Rece. Cum să fie desființat de un republican? Nu putem crede așa ceva!