O cunoaşteţi pe Tia Şerbănescu din observaţiile ei lunare despre actualitatea politică, din pagina 3 a revistei noastre. I-aţi putut remarca obiectivitatea, bunul simţ şi umorul sec, talentul expresiei memorabile - calităţi cu atât mai preţioase cu cât în mass-media de la noi au rămas foarte puţini jurnalişti independenţi (majoritatea îşi vând fără ruşine, ca mercenari, numele şi abilităţile). Dacă vreţi să aflaţi parcursul biografic şi profesional al Tiei Şerbănescu, vă recomand această carte de convorbiri, în care tânărul confrate Cristian Pătrăşconiu - pasionat şi el de "anatomia puterii" în istoria recentă şi de literatură - a reuşit să-i înfrângă modestia şi reticenţa de a vorbi şi despre sine. Marca volumului este firescul, spontaneitatea conversaţiilor purtate faţă în faţă şi nu în scris, pe internet, cum se face azi. Înregistrate şi transcrise, răspunsurile Tiei, care e şi o excepţională povestitoare a întâmplărilor şi încercărilor trăite, îşi păstrează savoarea orală, te atrag magnetic, te fac să participi. Născută într-o familie săracă din satul Sărăţeni-Ialomiţa, a fost înfiată la 3 ani de o mătuşă din Bucureşti, care i-a devenit mamă în toată puterea cuvântului - un personaj fabulos prin devotament, tenacitate şi haz. De dragul Tiei, mama casnică a avut curajul să-şi părăsească soţul violent şi crud cu amândouă şi să muncească din greu în fabrică pentru a asigura strictul necesar fetei căreia îi plăcea cartea. Salvatoare şi formatoare, cărţile, ca şi profesorii buni de care a avut parte, i-au şlefuit inteligenţa nativă, combinată şi cu o memorie fantastică, astfel încât a terminat Facultatea de Filologie cu media 9,40 şi a fost repartizată în 1968 la ziarul "România liberă". Curiozităţile lui Cristian Pătrăşconiu (născut în 1976) despre "bucătăria" unui ziar în comunism primesc răspunsuri cu exemple anecdotice despre filtrele cenzurii ideologice, despre serviciul de cadre şi securiştii din redacţie, despre "comenzile" de la secţia de presă a Comitetului Central, despre relaţiile dintre colegi şi cu şefii succesivi.
Cum Tia lucra la secţia culturală a ziarului şi publica interviuri cu scriitori şi cronici literare, a avut ocazia să cunoască şi să devină apropiată de personalităţi intrate în istoria literaturii române. Sunt evocaţi cu afecţiune în ipostaze inedite Marin Preda, Emil Botta, Radu Petrescu, Mircea Ivănescu, Dana Dumitriu, Constanţa Buzea - între alţii. Convorbirile se referă pe larg şi la perioada de după 1990, când Tia Şerbănescu a devenit un redutabil analist politic, "un crucişător moral al presei româneşti". Şi-a concentrat atenţia pe faptele şi vorbele politicienilor, sesizând cu o luciditate tăioasă, fără criterii sentimentale, sucirile interesate, minciunile, contradicţiile şi jocurile murdare. Rubrica ei, "Bref", purtată de-a lungul a 25 de ani de la "România liberă" la "Cotidianul" lui Raţiu (unde a format o mulţime de tineri jurnalişti) şi apoi la "Curentul", era foarte citită. Acolo a pus în circulaţie sintagme şi vorbe de duh care au intrat apoi în folclor (Tia a fost cea care a inventat, între multe altele, poreclele "Năstase patru case", "Crin Antenescu" sau "Alina Gorghiu-Dej"). Pentru că n-a vrut să abdice niciodată de la principiile ei jurnalistice, a devenit indezirabilă când ziarele la care lucra s-au pus pe rând în slujba unor interese dubioase. A preferat să plece trântind uşa. Sunt greu de cuprins toate valenţele acestei cărţi în spaţiul strâmt de aici. Citiţi-o şi veţi descoperi un model de demnitate profesională şi o comoară de om.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
