O cunoașteți pe Tia Șerbănescu din observațiile ei lunare despre actualitatea politică, din pagina 3 a revistei noastre. I-ați putut remarca obiectivitatea, bunul simț și umorul sec, talentul expresiei memorabile - calități cu atât mai prețioase cu cât în mass-media de la noi au rămas foarte puțini jurnaliști independenți (majoritatea își vând fără rușine, ca mercenari, numele și abilitățile). Dacă vreți să aflați parcursul biografic și profesional al Tiei Șerbănescu, vă recomand această carte de convorbiri, în care tânărul confrate Cristian Pătrășconiu - pasionat și el de "anatomia puterii" în istoria recentă și de literatură - a reușit să-i înfrângă modestia și reticența de a vorbi și despre sine. Marca volumului este firescul, spontaneitatea conversațiilor purtate față în față și nu în scris, pe internet, cum se face azi. Înregistrate și transcrise, răspunsurile Tiei, care e și o excepțională povestitoare a întâmplărilor și încercărilor trăite, își păstrează savoarea orală, te atrag magnetic, te fac să participi. Născută într-o familie săracă din satul Sărățeni-Ialomița, a fost înfiată la 3 ani de o mătușă din București, care i-a devenit mamă în toată puterea cuvântului - un personaj fabulos prin devotament, tenacitate și haz. De dragul Tiei, mama casnică a avut curajul să-și părăsească soțul violent și crud cu amândouă și să muncească din greu în fabrică pentru a asigura strictul necesar fetei căreia îi plăcea cartea. Salvatoare și formatoare, cărțile, ca și profesorii buni de care a avut parte, i-au șlefuit inteligența nativă, combinată și cu o memorie fantastică, astfel încât a terminat Facultatea de Filologie cu media 9,40 și a fost repartizată în 1968 la ziarul "România liberă". Curiozitățile lui Cristian Pătrășconiu (născut în 1976) despre "bucătăria" unui ziar în comunism primesc răspunsuri cu exemple anecdotice despre filtrele cenzurii ideologice, despre serviciul de cadre și securiștii din redacție, despre "comenzile" de la secția de presă a Comitetului Central, despre relațiile dintre colegi și cu șefii succesivi.
Cum Tia lucra la secția culturală a ziarului și publica interviuri cu scriitori și cronici literare, a avut ocazia să cunoască și să devină apropiată de personalități intrate în istoria literaturii române. Sunt evocați cu afecțiune în ipostaze inedite Marin Preda, Emil Botta, Radu Petrescu, Mircea Ivănescu, Dana Dumitriu, Constanța Buzea - între alții. Convorbirile se referă pe larg și la perioada de după 1990, când Tia Șerbănescu a devenit un redutabil analist politic, "un crucișător moral al presei românești". Și-a concentrat atenția pe faptele și vorbele politicienilor, sesizând cu o luciditate tăioasă, fără criterii sentimentale, sucirile interesate, minciunile, contradicțiile și jocurile murdare. Rubrica ei, "Bref", purtată de-a lungul a 25 de ani de la "România liberă" la "Cotidianul" lui Rațiu (unde a format o mulțime de tineri jurnaliști) și apoi la "Curentul", era foarte citită. Acolo a pus în circulație sintagme și vorbe de duh care au intrat apoi în folclor (Tia a fost cea care a inventat, între multe altele, poreclele "Năstase patru case", "Crin Antenescu" sau "Alina Gorghiu-Dej"). Pentru că n-a vrut să abdice niciodată de la principiile ei jurnalistice, a devenit indezirabilă când ziarele la care lucra s-au pus pe rând în slujba unor interese dubioase. A preferat să plece trântind ușa. Sunt greu de cuprins toate valențele acestei cărți în spațiul strâmt de aici. Citiți-o și veți descoperi un model de demnitate profesională și o comoară de om.