Selecţia "Formula AS"

* George Marcu, "Doamne şi Dom­niţe, Prinţese şi Regine în Istoria Ro­mâ­nilor", Editura Meronia (tel. 021/210. 38.70), 216 p.

Iată o carte ce n-ar trebui să vă lipsească din bibliotecă: vă garantez că, dacă răsfoiţi acest dicţionar bio­grafic, veţi fi uimiţi de poveştile suc­cinte cu­prinse în ea, dar şi de măsura ignoranţei generale în privinţa figurilor feminine din istoria românilor. George Marcu a făcut un lucru extraor­dinar prin acribie şi rigoare lexicografică, adunând din toate sursele po­sibile informaţii disparate pentru a le sintetiza în 135 de portrete ale unor soţii, mame şi fiice de domnitori şi regi din ţările române. Le-a că­utat urma prin leto­piseţe şi cronici me­die­vale, prin acte de can­ce­larie, genealogii, scri­sori, testa­mente şi inscripţii funerare, pe ta­blourile votive din biserici, unde apar ctitorii cu familiile lor, a valorificat infor­maţii din lucrările altor istorici, pentru a ne pune la dis­poziţie o suită de perso­nalităţi feminine care şi-au avut rolul lor în viaţa politică şi culturală românească, dominată de bărbaţi de-a lungul secolelor. Despre multe din­tre ele nu ştiam ni­mic până acum, sau ceea ce ştiam pro­venea din le­gen­de şi din lite­ratură. De e­xem­plu, ge­ne­raţii de elevi au re­citat po­ezia lui Bo­linti­nea­nu despre "muma lui Ştefan cel Ma­re" dar câţi din­tre noi ştiu cum o che­ma şi prin ce i-a fost dat să trea­că? Ei bine, din en­ci­clo­pedia lui Geor­ge Marcu aflăm că o chema Oltea, a trăit de prin 1405 până în 1465, şi se pare că n-a fost soţia, ci doar "ţii­toarea" lui Bogdan al II-lea, dom­nul Moldovei, ucis la o nuntă în Reuseni, în 1451. În afa­ră de Ştefan, mai avea dintr-o că­sătorie ante­rioară cinci copii, iar după asasi­narea lui Bogdan a fu­git cu ei în Transilvania. A revenit în Mol­dova în 1457, când fiul ei a ocupat tronul, iar mai apoi s-a călugărit şi a fost înmormântată la mâ­năstirea Probota, ri­dicată de Ştefan pe locul unde i-a fost deca­pitat tatăl. Destine de roman au şi Ana Ban­tăş, mama lui Antioh şi Dimitrie Can­temir, o tâ­nără culti­vată, devenită a treia soţie a lui Cons­tantin Can­temir, care era anal­fabet şi mult mai în vârstă, sau prinţesa Anas­tasia Tru­beţkaia, a doua soţie a lui Dimitrie Cantemir, o femeie fru­moasă şi învă­ţată, care după moartea de diabet a domnului Moldovei a fost spoliată de toată averea, dar s-a recăsătorit cu un prinţ, general în armata rusă. Senzaţională e şi bio­grafia doamnei Chiajna (cea din nuvela lui Odo­bescu), un per­sonaj de dramă shakespe­reană, cum găsim şi altele în Evul Me­diu românesc, mai ales în Tran­silvania. Ico­nografia color de la sfârşitul cărţii dă şi chip unora dintre aceste femei ţinute în general în umbră.