TIA ŞERBĂNESCU - "Îndrăzneşte să crezi în România, dar nu îndrăzni să crezi în politicieni!"

Analiza politică a lunii OCTOMBRIE

"Ofertele partidelor nu sunt nici clare, nici apetisante"

- Intrăm în linie dreaptă pentru alegerile par­la­mentare. Partidele şi independenţii care au reuşit să strângă numărul de semnături necesare ad­mi­terii candidaturilor sunt cunoscuţi. Dar ofertele lor sunt limpezi?

- Cu o lună înainte de alegeri, oferta partidelor s-a concretizat în programele, atâtea câte sunt şi cum sunt, în sloganurile electorale, în listele de candi­daţi... Nu sunt însă deloc clare şi nicidecum ape­ti­sante. Pentru că nici partidele nu par a fi fost foarte motivate în a se distinge în vreun fel. Din acest punct de vedere, nimic nou. Noutatea o reprezintă fap­tul că PNL intră în alegeri cu un singur preşe­dinte, co-preşedintele Vasile Blaga demisionând din funcţie, după ce a fost luat la cercetat într-un dosar de corupţie la DNA. Deci, PNL a trecut de la o conducere bicefală, la una, am putea spune, acefală. Lucru vădit recent de liderul PNL, Alina Gorghiu, când a încercat să explice de ce partidul său a copiat sloganul PSD: "Îndrăzneşte să crezi în România". A fost atât de confuză, încât mai degrabă bănuiai ceva, decât să înţelegi. Concluzia este că au făcut-o intenţionat, ceea ce era uşor de presupus, doar trăim în epoca pla­gia­telor. Pe lângă acest incident jenant, debutul cam­paniei elec­torale a fost mar­cat şi de trecerea fulgerătoare prin Par­­­lament a unei legi de su­pri­­mare a 100 de taxe, iniţiată de liderul PSD, Liviu Dragnea. Las că din 100 erau doar 80, şi nu toa­te taxe, ci multe numai tarife. Însă scandalul a fost de­clanşat de faptul că între taxe se afla şi cea pentru pos­turile publice de radio şi televiziune. PSD a mo­tivat că fondurile pentru Radio şi TVR se vor asi­gura numai din bugetul de stat. Adică, dependenţa politică va fi totală. PNL a votat cot la cot cu PSD, pentru ca apoi să conteste eliminarea taxei radio-tv la Curtea Constituţională. Alt gest fără cap. În loc să sporim independenţa acestor instituţii de presă, care sunt menite să ser­vească publicul larg, nu gu­ver­nul, noi mărim con­trolul politic asupra lor. E ciu­dat că nu au fost reacţii mai vehemente în acest caz, atât dinspre partidele parlamentare, cât şi dinspre societatea civilă.
În privinţa listelor de candidaţi, sunt câteva nou­tăţi, dar nu de mare anvergură. Au dispărut o seamă de baroni locali, care se află în vizorul Justiţiei. La al­cătuirea listelor, am reţinut lipsa de repere, căci, în căutare de figuri noi, dar cu o oarecare noto­rie­tate, PNL a ajuns să le propună să candideze unor realizatoare de televiziune, ca Simona Gherghe şi Denise Rifai. Din fericire pentru obrazul PNL, cele două au declinat oferta. E drept că PNL a reuşit să facă şi două achiziţii bune, neurochirurgul Leon Dănăilă şi economistul Florin Cîţu.
De la PSD nu aveam mari aşteptări, atâta vreme cât în capul trebii se află un condamnat penal. Nici măcar o propunere de premier serioasă n-a fost în stare să facă, pentru cazul în care ar câştiga alege­rile. Bine, nici PNL nu-i mai breaz, dar s-a salvat prin agăţarea de pulpana lui Dacian Cioloş, pe care şi-l asumă ca viitor prim-ministru, alături de USR. Din această perspectivă, USR e mai dezamăgitor, pentru că este un partid nou, dar e lipsit de vlagă, de inspiraţie şi de oameni care să poată comunica cu electoratul interesant şi convingător. USR se adre­sează celor deja convinşi să nu mai voteze cu PSD şi PNL. Însă nu e în stare să aducă la vot măcar o parte dintre absenteişti.

"Sondajele fac parte din jocul electoral"

- Sondajele de opinie care creditează PSD cu un scor zdrobitor, în jurul a 50%, reflectă o rea­litate? Şi dacă da, prin ce se justifică aceasta?

- Dacă te iei după sondaje, nici nu mai are rost să mergi la vot, căci, într-adevăr, PSD ar câştiga alegerile. Întotdeauna am avut de-a face cu astfel de sondaje, deşi puţine au fost confirmate de rezultatul votului. Până la urmă, sondajele fac parte din jocul electoral. Ele mărturisesc anumite intenţii ale celor care le comandă: să inducă electoratului o intenţie de vot. Totuşi, probabil că PSD stă cel mai bine în privinţa cotei electorale şi că are cele mai mari şanse să preia guvernarea. Din păcate, nu e mai pregătit pentru asta ca acum un an sau decât acum patru ani. Se laudă cu performanţe în guvernare, dar a stat bine în statistici şi prost în realitate. La fel cum se întâmplă acum cu guvernul Cioloş, care înregis­trea­ză pentru România cea mai mare creştere economică din UE, fără ca asta să se simtă în pri­vinţa traiului nostru. Totuşi, astfel de cifre pot atârna în decizia de vot, chiar dacă nivelul de sărăcie nu s-a modificat, infrastructura continuă să fie o mare problemă, spitalele sunt focare de infecţii şi locuri unde se moare cu zile etc.

- PSD nu a stabilit însă cine ar putea conduce viitorul guvern...

- Nici nu prea are pe cine. Dragnea zice că lui nu-i trebuie. Şi, oricum, are probleme cu Justiţia, iar preşedintele Iohannis a avertizat că nu va numi un premier penal. Liviu Dragnea pretinde că nu a îndrăznit să propună încă premierul, pentru a nu-l lua DNA. Înseamnă cu nu au decât penali. Dar tot Dragnea ne-a asigurat că va fi o surpriză. Să nu fie neplăcută. Pentru că posibilul aliat al PSD, PRU, partidul resturilor menajere, îl susţine pe Victor Ponta să redevină prim-ministru. Deocamdată, Ponta a rămas în PSD, iar PRU va rămâne probabil în afara Parlamentului. Cert este că PSD nu-l vrea premier în conti­nuare pe Dacian Cioloş. Desigur, nici Cioloş nu s-a arătat dispus să lucreze cu PSD, într-o viitoare for­mulă guver­na­mentală. A acceptat însă ca PNL şi USR să-l susţină pentru un nou mandat, chit că el nu candidează în aceste alegeri şi insistă pe sta­tutul său de independent, de teh­nocrat, de om neînregimentat po­li­tic. Cioloş a lansat în schimb o platformă cu zece principii, pe care le pro­pune pentru guvernare. Principii general valabile, în stilul lui Creangă: n-ar fi rău să fie bine. Pe de altă parte, sunt şanse foarte mici ca Dacian Cio­loş să continue guvernarea, căci PNL şi posibilii săi aliaţi, USR şi UDMR, au un scor general destul de mic, care nu le va permite să alcătuiască gu­vernul. Pro­babilitatea cea mai mare este ca Cioloş să se în­toarcă la Bruxelles. Nu ştiu ce-ar putea schim­ba lucrurile în mod radical. Să iasă mai multă lume la vot, să facă PSD iarăşi o gafă monumentală... De altfel, cred că nu vor intra în Parlament decât PSD, PNL, ALDE, USR şi UDMR - la limită. Voturile date PRU, ANR şi PMP nu vor trece aceste partide peste pragul electoral şi, prin urmare, vor fi redis­tribuite marilor partide. Or, aşa, PSD şi ALDE tind să ajungă la 60%.

Cucuveaua le-a adus beleaua

- Calul de bătaie al vieţii noastre politice a rămas şi în luna trecută corupţia. Instituţia care conduce lupta anticorupţie, DNA, nu s-a simţit însă nici ea prea bine în perioada asta, fiind în centrul unor scandaluri cărora nu le ştim toate dedesubturile.

- În vreme ce unul ca Traian Băsescu, susţinător al luptei anticorupţie cât a fost preşedinte, a devenit unul dintre acuzatorii principali ai DNA, spunând că aceasta distruge "elita" naţiunii, alţii i-au pus spi­oni pe urme procurorului-şef Codruţa Kovesi, de­clanşând un scandal cu implicaţii internaţionale. Întâi să spunem că dacă "elita" înseamnă Udrea, Co­coş, Ghiţă, Mircea Cosma, Bercea Mondialu, Mir­cea Băsescu, Becali, Pinalti, Truică, atunci s-o ia cine-o vrea..., s-o ia DNA. Revenind la întrebare, întâi au fost prinşi nişte spioni israelieni, care fuse­seră angajaţi de aici, din ţară, pe o sumă fabuloasă, vreun milion de lire sterline, pentru a găsi secretele compromiţătoare ale Codruţei Kovesi şi pentru a o şantaja. Indivizii, reprezentanţi ai unei firme is­ra­eliene faimoase, Black Cube, şi-au şi recunoscut fap­tele. După eşuarea acestei tentative de com­pro­mitere a şefei DNA, a urmat o alta, a lui Sebastian Ghiţă, cercetat în mai multe dosare penale. El s-a autodenunţat că, în virtutea unei frumoase prietenii cu Codruţa Kovesi, i-a măsluit acesteia, prin 2012, un raport favorabil asupra tezei ei de doctorat. Ko­vesi ar fi plagiat, iar Ghiţă şi alţii, nu se ştie în ce calitate, i-au făcut un document din care să rezulte că nu a plagiat.
Tot acum, Băsescu şi-a adus aminte că ar fi auzit ceva despre isprava asta, că adjunctul şefului SRI, gn. Florian Coldea, i-ar fi ordonat lui Ghiţă să-i albească dosarul lui Kovesi. Ponta şi-a amintit, la rându-i, că a văzut-o pe Kovesi pentru prima oară în podgorie la Ghiţă. Ghiţă, care spune acum că Kovesi folosea o adresă de e-mail "Cucuveaua Mov", prin care transmitea secrete din dosare către presă, poate şi către agenţii străine. Şi drept dovadă, a adus la DNA două buf­ni­ţele de acasă, pe care susţine că le-a pri­mit cadou de la Codruţa Kovesi. Până una, alta, toţi sunt inculpaţi şi şi-au "adus aminte" despre astfel de fapte după in­culpare. Si­tuaţie în care putem parafraza un celebru cântec din anii 1990. "În pod­gorie la Ghiţă cântă cucuveaua,/ Ponta, Blaga şi cu Udrea şi-au găsit beleaua".

Anticorupţia împarte electoratul

- Să ne aşteptăm, deci, ca şi în această cam­panie electorală, principala temă cu potenţial de polarizare să fie anticorupţia? E totuşi destul de bătută. Vor mai fi şi altele, care să facă lumea să iasă la vot?

- Nu există. Şi nu pentru că electoratul nu are nevoi şi năzuinţe, ci pentru că politicienii nu sunt în stare să le identifice şi să le găsească rezolvarea. Am rămas la nivelul pomenilor electorale şi al discuţiilor despre anomaliile din sistemul asigurărilor sociale. Nici măcar idealul unirii cu Republica Moldova nu a reuşit să stârnească decât un mic scandal, dar nu un consens naţional, probat prin fapte. Bine ar fi ca mă­car unul dintre partide să promită un lucru, unul sin­gur, realizabil şi foarte important, cum e autostrada Si­biu - Piteşti. Mă tem însă că e o pre­ten­ţie prea ma­re. Cu alte cuvinte, îndrăzneşte să crezi în România, dar nu îndrăzni să crezi în politicieni!