Se manifestă prin dureri intestinale intermitente, însoţite de modificarea tranzitului şi alte neplăceri. La intervale neregulate, revin mereu constipaţia, diareea, crampele abdominale şi balonările. Reactivarea simptomelor se află în strânsă legătură cu ingerarea anumitor alimente, totuşi factorii declanşatori sunt diferiţi de la un pacient la altul. Medicii cred că o alimentaţie sănătoasă, supravegheată cu stricteţe, reprezintă modalitatea optimă de a ţine sub control sindromul de colon iritabil, împiedicând apariţia unor noi episoade.
Grăsimi versus fibre alimentare
De obicei, simptomele colonului iritabil se intensifică ori de câte ori intestinul este obligat să presteze "ore suplimentare" pentru digerarea grăsimilor, pe care europenii (şi mai ales occidentalii) le consumă în cantităţi enorme. Mâncărurile grase provoacă spasme intestinale, dureri puternice şi o stare generală precară. Limitarea consumului de grăsimi poate împiedica revenirea simptomelor. Mâncarea cu multă grăsime este în acelaşi timp săracă în fibre, iar acestea constituie elementul esenţial al unei gestionări eficiente a sindromului de colon iritabil.
Există două categorii de fibre: solubile şi insolubile. Cele solubile se aseamănă cu un gel lipicios. Căptuşind interiorul intestinului cu un strat protector, ele nu mai permit substanţelor iritante din hrană să creeze probleme suplimentare (cum ar fi crampele şi balonările) unui intestin deja vulnerabil. Fibrele insolubile absorb apă şi se umflă în stomac, înmuind conţinutul intestinului şi mărind volumul materiilor fecale. Ambele tipuri de fibre sunt importante, deoarece lucrează împreună, determinând o trecere mai rapidă a alimentelor din stomac în intestin, apoi pe traseul acestuia şi, în final, evacuarea promptă din organism.
În cazul când suferiţi de colon iritabil şi intenţionaţi să creşteţi consumul de fibre, ar trebui s-o faceţi cu prudenţă. Căci, dacă veţi ingera o cantitate mai mare decât cea cu care s-a deprins corpul dvs., vă puteţi agrava tulburările digestive. Daţi organismului timpul necesar, ca să se obişnuiască. Sporiţi ponderea fibrelor în alimentaţia dvs. treptat, în decurs de cîteva săptămâni sau luni. Şi nu uitaţi să beţi multă apă, pentru că în lipsa ei fibrele nu pot funcţiona corect.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva sindromului de colon iritabil
În cele ce urmează, vom vedea ce alimente pot contribui la ameliorarea principalelor simptome ale colonului iritabil - constipaţia, diareea, crampele şi balonările. În momentul când vă veţi alege din lista noastră de propuneri unele pe care doriţi să le încercaţi, ar trebui să aveţi în vedere, în primul rând, acele simptome care vă provoacă neplăceri maxime. Fiecare pacient cu colon iritabil reacţionează altfel. Probabil va fi necesar să experimentaţi o vreme, până veţi şti care dintre remediile naturale dau rezultate mai bune la dvs.
Pentru constipaţie
*** Merele
Merele sunt un aliment cu acţiune duală: ajută la normalizarea consistenţei unui conţinut intestinal prea fluid, dar pe de altă parte, au şi calitatea de a combate cu succes constipaţia. Ele reprezintă o sursă bogată de fibre, atât solubile, cât şi insolubile, şi de aceea sunt un remediu foarte eficient împotriva constipaţiei.
*** Fructele-boabe
Fructele cărnoase de felul bacelor conţin multe fibre, care asigură îmbibarea conţinutului intestinal cu suficient lichid şi transportarea lui mai rapidă şi mai uşoară prin tubul digestiv. Poziţia de lider aparţine boabelor de soc, cu 5 grame de fibre la o porţie (jumătate de cană), urmate de zmeură cu 4 grame la o porţie. Locul al treilea este ocupat de mure, cu peste 3 grame la o porţie. Afinele şi căpşunile sunt şi ele de mare folos. Dintre sucurile proaspete, mai ales cel de dude are un efect laxativ moderat.
** Legumele-frunze de culoare închisă
În lupta împotriva constipaţiei, o salată mixtă cu diverse legume-frunze colorate în verde închis constituie o alegere excelentă. Ele vă pun la dispoziţie în cantitate mare acizi graşi Omega-3, iar aceştia asigură o mişcare continuă a conţinutului intestinal. În special frunzele de păpădie au efectul sigur al unui laxativ natural: fac ca secreţia biliară care ajunge în intestin să devină mai abundentă şi astfel previn constipaţia. Dacă nu descoperiţi păpădia în salatele combinate, oferite în pungi închise ermetic, în raioanele de legume şi fructe din supermarketuri, uitaţi-vă mai bine prin curtea dvs. Cu siguranţă o veţi găsi.
** Ghimbirul
Virtuţile tămăduitoare ale ghimbirului sunt cunoscute de foarte multă vreme. Printre altele, el se recomandă şi ca un mijloc garantat de combatere a constipaţiei, gustul lui bun fiind un avantaj în plus. Conţine substanţe care favorizează digestia şi stimulează peristaltismul, acele mişcări ritmice ale intestinului, menite să împingă în lungul său lichidul rezultat din digerarea alimentelor, numit chil. Din acest motiv, rădăcina de ghimbir este deosebit de utilă în sindromul de colon iritabil. Cu cât e mai proaspătă, cu atât are un efect curativ mai puternic. Totuşi, în restaurantele asiatice se serveşte deseori lângă sushi un ghimbir conservat, despre care se spune că n-ar fi cu nimic mai prejos decât cel proaspăt.
** Dovleacul
Fibrele, prezente din belşug în miezul portocaliu sau galben închis al dovleacului de iarnă, sunt un ajutor nepreţuit la constipaţie. În schimb soiurile de vară, de un galben palid, oferă o cantitate mai mică de fibre şi de aceea produc efecte ceva mai modeste.
** Seminţele de in
Seminţele de in sunt extrem de bogate în fibre şi conţin o cantitate apreciabilă de acizi graşi Omega-3, ambele fiind de mare ajutor împotriva constipaţiei. Trei linguri de seminţe furnizează aproximativ 3 grame de fibre. Gustul lor dulceag aduce cumva cu acela al miezului de nucă şi le face potrivite pentru aproape orice combinaţii. Sunt delicioase în salate, müsli, fierturi de legume sau introduse în aluatul din care se coace pâinea. Înghiţite întregi, ele nu ne pot fi de folos, din păcate, căci cuticula lor dură se păstrează intactă în procesul digestiei (iar tot ce ne-ar fi nouă util se ascunde în miez). De aceea, este de preferat să întrebuinţaţi seminţele de in măcinate - mai mare sau mai fin, după preferinţă. Pe lângă gustul plăcut şi proaspăt, marele avantaj constă în faptul că, mărunţite astfel, se pot digera. Şi vă sfătuim să nu luaţi în serios afirmaţia, pe care o auzim adesea, că uleiul de in ar avea aceleaşi efecte pozitive. El are valoarea sa nutritivă incontestabilă, fireşte, însă îi lipsesc fibrele, care sunt indispensabile pentru combaterea constipaţiei şi a hemoroizilor.
Dacă vă hotărâţi să încercaţi seminţele de in, reţineţi că va trebui să beţi multă apă, pentru a menţine conţinutul intestinului permanent în mişcare. Să mai adăugăm că, în afară de in, şi seminţele de chia, perilla şi cânepă, ca şi nucile sunt surse foarte bune de acid alfa-linolenic, unul din membrii grupului de acizi graşi Omega-3.
** Reventul
Medicina populară cunoaşte şi întrebuinţează de multă vreme tulpinile acestei plante (atenţie: nu şi frunzele!) ca leac împotriva constipaţiei. Rudă cu hrişca (împreună fac parte din familia Polygonaceae), reventul este deosebit de bogat în fibre. Dar trebuie consumat cu măsură, deoarece conţine mult acid oxalic, o substanţă toxică şi iritantă pentru mucoasa gastrică.
** Prunele uscate, stafidele şi smochinele
Prunele uscate reprezintă un aliment-medicament eficace împotriva constipaţiei, prin trei dintre proprietăţile lor principale. În primul rând, sunt foarte bogate în fibre - nu mai puţin de trei grame se găsesc în doar trei prune uscate. Apoi, conţin compuşi care stimulează peristaltismul intestinal şi astfel asigură un scaun regulat. Importantă este şi prezenţa sorbitolului, un zahăr natural care, asemenea fibrelor, absoarbe mari cantităţi de apă în tractul digestiv, facilitând transportarea fără probleme a conţinutului intestinal. În majoritatea fructelor, nivelul sorbitolului nu depăşeşte 1%, pe când în prunele uscate ponderea lui urcă până la 15%.
Şi celelalte fructe uscate - cum sunt stafidele şi smochinele - fac adevărate minuni pentru suferinzii de constipaţie. Stafidele conţin acid tartric, care este un laxativ natural. Smochinele, la rândul lor, sunt o sursă excepţională de fibre - 5 grame în numai trei fructe uscate sau proaspete.
Pentru diaree
*** Merele
Merele conţin atât pectină, cât şi taninuri, din care cauză sunt un leac ideal pentru tratarea diareei, fiindcă aceste substanţe active acţionează sinergic, dând consistenţa necesară conţinutului intestinal şi calmând tractul digestiv. Nu numai pulpa fructului are efecte binefăcătoare, ci şi coaja, de aceea merele întregi, dar şi pasta de mere (indicată pentru sugari) se folosesc în mod obişnuit ca aliment cu valoare terapeutică împotriva diareei.
*** Ceaiul
Ceaiul procurat din comerţ, oferit în pliculeţe simple (fără niciun adaos de plante sau mirodenii), este unul dintre cele mai bune remedii naturale cu acţiune astringentă. Puteţi face uz de el cu încredere, atunci când vă chinuie diareea. El vă aduce multe taninuri, care fac conţinutul intestinal mai puţin fluid şi îi întârzie evacuarea.
** Rodia
Acest fruct biblic este întrebuinţat frecvent în tratamentul diareei. Seminţele cu sucul dulce-acrişor ajută conţinutul intestinal să devină mai compact şi să se elimine, având aspectul de scaun format. Se poate bea şi suc de rodie, deoarece produsele din comerţ includ adesea şi o parte din coaja fructelor, ceea ce sporeşte procentul de taninuri.
** Afinele
Micuţele boabe vineţii sunt deosebit de eficiente contra diareei, datorită conţinutului lor ridicat de pectină şi taninuri. Fructele uscate vă folosesc chiar mai mult decât cele proaspete.
** Morcovul
Este cunoscut faptul că morcovul fiert poate fi consumat pentru calmarea tractului digestiv şi normalizarea tranzitului. El mai are însă şi calitatea de a restitui organismului nutrienţii pe care acesta i-a pierdut din pricina bolii. În America de Nord, locuitorii din munţii Apalaşi au obiceiul de a pune şi un morcov în vasul în care fierb fasole. Ei previn în acest mod balonarea provocată de leguminoase.
** Usturoiul, ceapa şi prazul
Administrarea de prebiotice - substanţe care sprijină proliferarea bacteriilor benefice din flora intestinală - poate împiedica eficient diareea. Prebiotice naturale se găsesc, printre altele, în usturoi, ceapă şi praz. Mâncând aceste legume în cantităţi îndestulătoare, vă veţi întări sistemul imunitar, ajutându-l să distrugă bacteriile care declanşează diareea. Din studiile efectuate de cercetătorii indieni reiese că acţiunea combinată a usturoiului şi a bacteriilor intestinale "bune" ameliorează digestia şi măreşte rata de asimilare a mineralelor, ceea ce reprezintă un avantaj deloc neglijabil, în timpul şi după un episod grav de diaree.
Pentru balonări şi crampe
*** Ghimbirul
Rădăcina de ghimbir este un ajutor preţios pentru digestie, deoarece calmează crampele şi reduce balonarea. Ea elimină acumularea de gaze din tubul digestiv, readuce abdomenul la dimensiunile lui normale şi linişteşte intestinul. Preparaţi-vă un ceai de ghimbir, turnând o cană de apă clocotită peste jumătate de linguriţă de rădăcină proaspăt rasă.
*** Menta
Aceasta este o plantă utilizată de secole pentru tratarea unor tulburări digestive dintre cele mai diferite. E un remediu tradiţional împotriva balonărilor şi a crampelor abdominale. Cu ajutorul ei pot fi ameliorate şi arsurile la stomac.
** Diverse alte plante
Aşa cum spuneam, există o multitudine de plante cu acţiune carminativă. Vă mai recomandăm câteva, cu care se pot atenua simptomele neplăcute ale sindromului de colon iritabil:
Mărarul, feniculul, cardamomul, coriandrul, chimenul, nucşoara, cuişoarele, ienibaharul, salvia, cimbrul, scorţişoara.
Alimente de consumat cu prudenţă
Fasolea - Nu este de mirare faptul că persoanele diagnosticate cu sindromul de colon iritabil nu tolerează îndeobşte fasolea, având în vedere că ea provoacă balonări. Prin încercări repetate, veţi constata în timp dacă suportaţi unele soiuri mai bine decât altele sau dacă nu vă rămâne decât să evitaţi cu totul fasolea. Condimentaţi-o cu ghimbir proaspăt sau uscat şi transformat în pulbere. Este un laxativ natural, care vă poate reduce balonarea. Puteţi apela şi la alte plante din categoria celor cu efect carminativ.
Cafeaua - Ambele sorturi de cafea, atât cea obişnuită, cât şi varianta ei decofeinizată, pot spori sensibilitatea intestinului. Concluzia ar fi una singură: cafeaua agravează sindromul de colon iritabil. În cazul în care nu reuşiţi să renunţaţi complet la ea, încercaţi să vă limitaţi consumul la una sau două ceşti pe zi.
Porumbul - S-a constatat că, sub toate formele lui (ex. fulgii crocanţi etc.), porumbul şi alimentele care îl conţin irită intestinul la 20% dintre pacienţii cu colon iritabil.
Laptele şi produsele lactate - Deşi au reputaţia de a fi constipante, lactatele pot provoca şi diaree la unele persoane, din cauza lactozei pe care o conţin. Unii suferinzi cu colon iritabil nu pot digera acest zahăr natural (intoleranţa la lactoză este relativ răspândită în zilele noastre). Iaurtul are un conţinut de lactoză mult mai redus decât alte produse lactate şi din acest motiv este mai uşor digerabil. El ne oferă şi culturi vii de bacterii benefice care, odată ajunse în tractul digestiv, le vor combate pe cele "rele", responsabile pentru tulburările gastrointestinale.
Dulciurile - La sindromul de colon iritabil, alimentele cu mult zahăr natural (fructoză) nu sunt o alegere prea bună. De pildă, sucul de fructe proaspăt stors şi mierea pot ajunge nedigerate în intestinul gros, unde vor provoca balonări şi diaree. Şi îndulcitorii sintetici din guma de mestecat sau din bomboane sunt cel mai adesea greu digerabili.
Din cămara cu ierburi de leac
Seminţele de psyllium (Plantago ovata) - Seminţele minuscule de psyllium sunt introduse în formula multor laxative, ca una din componentele lor principale. Ele conţin fibre de un tip special, aşa-numitele mucilagii, care absorb foarte mult lichid în interiorul intestinului, se umflă, măresc volumul scaunului şi combat constipaţia, frecvent întâlnită în sindromul de colon iritabil. Dacă doriţi să încercaţi acest remediu, va fi neapărat necesar să beţi multe lichide. Iar dacă sunteţi alergici, ar fi mai bine să renunţaţi la experiment. Medicii au raportat diferite cazuri de reacţii alergice, printre care şi crize grave de astm, după inspirarea accidentală a pulberii de psyllium.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
