Dacă se acceptă rezultatele acestora, s-ar părea că după alegerile din decembrie, partidul lui Dragnea şi Ponta va avea majoritatea parlamentară absolută. Pretenţiile partidelor care gravitează pe orbita sa sunt, încă, acceptate, pentru că "dă bine la electorat", gruparea "socialistă" având tot interesul să demonstreze că este deschisă la toate sugestiile "constructive" ce vizează eliminarea efectelor "odioasei administraţii tehnocrate". ALDE vrea preşedinţia senatului, un post de vicepremier şi două-trei ministere-cheie. UDMR, deşi este mai puţin luată în calcul (nedând bine prin tenta naţionalistă pe care propaganda partidului a luat-o în ultima vreme) aspiră şi ea la un minister sau două. ANR şi PRU îşi vor şi ele partea, în schimbul susţinerii extrem de vocale pentru "linia anti-occidentală" asumată de conducerea PSD-istă, chiar dacă, probabil, nu vor intra în Parlament. Liderii PRU declară, de altfel, oricui stă să-i asculte, că îl vor pe Ponta prim-ministru. Desigur, ştiu ei ce ştiu. PSD are, aşadar, toate atuurile pentru a-şi vedea, după 11 decembrie, sacii în căruţă. Iar dacă vor exista nemulţumiri la împărţirea prăzii (a mănoaselor poziţii din administraţie), se vor găsi soluţii, păşunea fiind încă bogată. Doar problema postului de prim-ministru mai rămâne de rezolvat, Dragnea aspirând el însuşi la această demnitate, în ciuda speranţelor lui Ponta, care crede că "experienţa" şi susţinerea fermă a grupului de fideli, rodat în "bătălia de preluare a puterii din 2012", îl îndreptăţesc să o ceară. Niciunuia dintre ei nu îi pasă de problemele pe care le are cu Justiţia. Accederea la şefia administraţiei le va rezolva pe toate.
Doar o umbră de îndoială se strecoară în această viziune triumfalistă. Detestatul guvern Cioloş vrea să-şi ducă până la capăt misiunea, iar DNA nu îşi relaxează activitatea, în ciuda tuturor semnalelor că va fi amendată şi a zvonului, insistent lansat, că electoratul şi-a pierdut interesul pentru punerile sub acuzare ale politicienilor români "patrioţi". De aceea, fără să mai aştepte victoria în alegeri, PSD-ul a trecut la asedierea celor două instituţii (guvernul şi DNA), sperând "să cureţe terenul" pentru viitoarea lui domnie. Prima lovitură a fost dată premierului Cioloş, acuzat de o proastă gestiune a economiei naţionale. La iniţiativa lui Dragnea, Dacian Cioloş a fost chemat în faţa Parlamentului, pentru a i se imputa "băltirea" economiei, slaba absorbţie a fondurilor europene, dependenţa de "directivele" de la Bruxelles, şi multe altele, care ar demonstra că "soluţia tehnocrată" a fost o soluţie complet greşită. Cel care a dat "cu bâta-n baltă" a fost însă şeful PSD-ist, Liviu Dragnea, premierul Cioloş demolându-i, punct cu punct, "argumentele". Nu guvernarea PSD-istă a lui Ponta a turat motoarele economiei româneşti, care îşi revenise oricum (şi) ca urmare a tratamentului de şoc administrat în perioada de criză de guvernul Boc, ci măsurile structurale propuse de tehnocraţi. Nu administraţia Cioloş e vinovată de slaba absorbţie a fondurilor europene, ci incompetenţa cu care au fost elaborate cele 200 de dosare cu proiecte naţionale majore, de către "echipa Ponta". Premierul a demonstrat, cu cifre şi date exacte, că atacul PSD-ist a fost o penibilă încercare de "lovitură de imagine". Ceea ce nu s-ar putea spune despre altă acţiune PSD-istă, iniţiată de "specialista" în blocarea reformei din învăţământul românesc, Ecaterina Andronescu. Instigată de "cupola" partidului său, d-na Andronescu a vrut să blocheze depolitizarea învăţământului preuniversitar, amânând - cu sprijin parlamentar - concursul pentru ocuparea celor 15.000 de posturi de directori de şcoală din sistemul de învăţământ, propus de ministrul de resort din guvernul Cioloş. Directorii în funcţiune au fost numiţi pe criterii clientelare, de inspectoratele şcolare. Cum PSD-ul este un partid clientelar, un concurs desfăşurat înaintea alegerilor din decembrie l-ar priva de o mulţime de "agenţi electorali" obedienţi şi îndatoraţi. D-na Andronescu ştie şi ea ce face, chiar dacă aşa dovedeşte, încă o dată, că, pe "linia" partidului său, plin de plagiatori, impostori intelectual şi afacerişti ţâfnoşi, puţin îi pasă de pregătirea corectă a generaţiilor viitoare, de soarta învăţământului românesc. Trebuie, oricum, să ne aşteptăm ca după câştigarea alegerilor să dispară şi problema hoţilor din învăţământ, a furtului intelectual, a uzurpatorilor de titluri... Guvernul PSD va avea grijă să fie "linişte" şi în acest domeniu.
Succesul prezumat în alegeri va însemna şi blocarea DNA, transformarea ei într-o instituţie care se va ocupa doar de diverşi "acari Păun". Până atunci, acţiunile ei trebuie încetinite, deturnate sau chiar anulate. Funia DNA-ului s-a apropiat prea mult de parul unor politicieni cu greutate, ameninţând ca "reabilitarea" lor, după ce PSD-ul îşi va aşeza domnia, să fie extrem de dificilă. În "lupta" cu DNA-ul, PSD-ul şi-a folosit, de aceea, toate mijloacele şi căile. De la încercarea de compromitere a conducerii ei, inclusiv prin implicarea serviciilor secrete (cazul Black-Cube-Tornado, care urmărea decredibilizarea Codruţei Kovesi, şefa DNA, prin violarea intimităţii sale), la blocarea cercetărilor juridice în cazul parlamentarilor penali, nimic nu a fost lăsat deoparte, nimic nu a fost neglijat. Exemplul senatorului Gabriel Oprea, cunoscut ca reprezentant al "interesului naţional" (confundat de el, ca şi de majoritatea absolută a confraţilor săi parlamentari, cu cel personal), a fost mai mult decât revoltător. Oprea este reprezentantul tip al guvernării PSD-iste, de nulitate găunoasă, drapat cu titluri şi distincţii fără acoperire, lipsit de scrupule în manevrarea banului public pe care este pus să-l gestioneze, dependent de mafia care l-a creat şi creator de dependenţe, prin asigurarea unei clientele după chipul şi asemănarea lui. Să ne amintim că, în buna tradiţie a formelor fără fond ceauşiste, "doctorul" Oprea şi-a înfiinţat, cu banii guvernului, propria "academie", prin care acorda doctorate, funcţii şi pensii viagere unor emuli fideli, necesari "carierei" sale. "Tichia cu mărgăritar" nu l-a salvat de la o "ucidere din culpă", dar i-a solidarizat în jurul său pe "colegii senatori" de acelaşi calibru, aceeaşi competenţă şi acelaşi dispreţ pentru electoratul pe care, în numele "interesului naţional", pretind că-l reprezintă. Spaţiul unui articol este insuficient, fie şi numai pentru enumerarea "aleşilor" care au toate motivele să oprească acum acţiunea DNA. După alegeri, cu imunitatea recâştigată, îi veţi vedea "mai curaţi, mai uscaţi".
Sondajele arată că PSD-ul şi sateliţii săi vor câştiga "parlamentarele", pentru că electoratul lor este captiv şi neinformat. Dar, tot sondajele arată că, peste 50% din electorat, dezgustat de ceea ce vede, nu se va prezenta la urne. Acest electorat va trebui convins de grupările politice normale că resemnarea nu e o soluţie şi că trebuie ieşit la vot.