Ajutor pentru flora intestinală - Probioticele şi prebioticele de top: KOMBUCHA şi TOPINAMBURUL

Flora bacteriană şi importanţa ei pentru sănătate

Naturopaţii au ajuns la concluzia că cele mai multe probleme de sănătate îşi au originea primară în tubul digestiv. Studiile ştiinţifice de specialitate confirmă în mod stiinţific această realitate, iar publicaţiile de nutriţie abundă în detalii privind rolul digestiei în menţinerea sau ameliorarea sănătăţii. Este foarte im­portant ce mâncăm, cum mâncăm şi cât de sănătoasă este flora bacteriană, dezvoltată în tubul nostru diges­tiv. Considerată, mai nou, ca un organ distinct al siste­mului digestiv, flora bacteriană din intestinul uman numără, în medie, 100.000 de miliarde de micro-orga­nisme, care fac parte din peste 1000 de specii diferite. Flora bacteriană cântăreşte 1-2 kg şi are un rol decisiv în funcţionarea sistemului digestiv şi imunitar (apă­rare naturală, globule albe, anticorpi etc.). Dacă nu avem grijă de acest organ, constituit din miliarde de bacterii, efectul la care se ajunge în scurt timp este de­gradarea funcţiei digestive şi, în continuare, afectarea gravă a sănătăţii.
Dintre duşmanii de moarte ai florei bacteriene, amin­tesc: administrarea de antibiotice, toxinele şi adi­tivii alimentari nocivi, ingeraţi odată cu hrana, po­luarea mediului ambiant, infecţiile netratate, stresul prelungit etc. Oare se poate lupta eficient împotriva acestor duşmani redutabili? Răspunsul este afirmativ. În primul rând, cel mai înţelept lucru ar fi să avem gri­jă de noi şi să evităm ceea ce ne face rău. În al doilea rând, putem construi o floră bacteriană sănătoasă, apelând la alimentele probiotice şi prebiotice.

 Ce sunt probioticele?

Probioticele sunt bacterii vii, care, consumate cu regularitate şi în cantitate suficientă, exercită o acţiune de dezvoltare a bacteriilor bune din flora bacteriană a tubului digestiv, în detrimentul bacteriilor rele, efectul final fiind îmbunătăţirea stării de sănătate. Probio­ti­cele care ajung în tubul digestiv reechilibrează flora bac­teriană şi o fac mai rezistentă împotriva agresiu­nilor.
Au fost identificate cinci strategii diferite de ac­ţiune a probioticelor:
* Acţiunea asupra sis­te­mului digestiv - probioticele digeră fibrele alimentare indiges­te din intestin, ameliorând tranzi­tul intestinal şi recuperând ele­men­tele valoroase rezultate în urma digestiei: vitamine, mine­rale, acizi graşi şi proteine. Ele au efect curativ asupra diareei, coli­tei ulceroase, intestinului iritabil şi diferitelor infecţii intestinale.
* Refacerea şi revigo­ra­rea mucoasei intestinale - este posibilă prin stimularea celu­lelor intestinale, în acţiunea de căptuşire cu mucus a  pereţilor intestinali, astfel încât bacteriile patogene să nu poată trece în sânge.
* Acţiunea antimicrobiană - probioticele ge­nerează anumite substanţe cu rol de inhibare a invaziei bacteriilor patogene şi a virusurilor. În plus, probioti­cele intră în competiţie pentru hrana din intestin cu bac­teriile patogene. Un număr sporit de bacterii pro­bio­tice reuşeşte să sufoce, lăsând fără hrană, bacteriile patogene.
* Modularea sistemului imunitar - deşi nepatogene, anumite bacterii probiotice imită aparenţa bacteriilor patogene, cauzatoare de infecţii. Efectul obţinut este că sistemul nostru imunitar devine mai vigilent,  rămâne în alertă şi produce anticorpi.
* Acţiune anticancerigenă - bacteriile pro­biotice produc anumite enzime şi antioxidanţi, ce aju­tă la distrugerea radicalilor liberi, care generează tu­mo­rile maligne.
Există o mare varietate de alimente probiotice comercializate sau făcute în casă. Cele mai multe din ele conţin bacterii din speciile Lactobacillus şi Bi­fi­do­bacterium. Dintre alimentele probiotice reco­man­date în alimentaţie, amintim aici produsele lactate fermentate (iaurtul, chefirul etc.), murăturile şi bău­tura Kombucha.
Deşi puţini oameni cunosc băutura Kombucha, eu o consider alimentul probiotic cel mai sănătos şi cel mai eficient, pentru menţinerea unei flore bacteriene cu o dominanţă benefică. Voi explica, în continuare, pe ce mă bazez când fac această afirmaţie. Kom­bucha este o băutură pe care ne-o putem prepara noi înşine, în casă, fără să fim dependenţi de alţii. Numită şi băutura longevităţii, Kombucha conţine o abun­den­ţă impresionantă de enzime, microorganisme să­nă­­toase, vitamine, minerale, bionutrienţi şi alte sub­­stanţe naturale binefăcătoare. Acestea sunt rezul­tatul procesului de fermentare naturală, timp de 8-12 zile, a ceaiului negru îndulcit şi răcit, folosind o ciupercă de forma unei membrane gelatinoase, numită Kom­bu­cha. Băutura longevităţii stimulează sistemul imu­nitar, optimizează digestia, previne diabetul zaharat , bolile cardiovasculare şi reumatice, combate tulbu­rările urinare, ameliorează metabolismul ficatului şi plămânilor, împiedică dezvoltarea tumorilor cance­roase, previne cataracta şi creşte acuitatea vizuală. Ideală pentru menţinerea frumuse­ţii şi tinereţii, băutura longevităţii menţine starea de sănătate a pielii şi previne formarea ridurilor.
Nu vreau să fiu exclusivistă şi să neg beneficiile celorlalte produ­se probiotice. Le-am apreciat şi eu, înainte de a cunoaşte băutura Kom­bucha. Acum, însă, când mă gân­desc la produsele lactate fermen­tate, mi se declanşează în minte multiple întrebări de precauţie: oare vacile de la care provin aceste produse sunt sănătoase? Care este încărcătura hormo­nală şi antibio­tică a acestor produse? Ce fel de hrană consumă aceste vaci? Oare au văzut vreodată iarba? Igiena fabricării acestor produse a fost respectată? Sau poate s-a exagerat în spălarea ustensilelor şi vaselor, iar acestea au fost contaminate cu detergenţi...
În ceea ce priveşte legumele şi fructele murate, acestea conţin, de obicei, foarte multă sare, care devine agresivă pentru organism şi anulează în mare parte efectul probiotic.

Ce sunt prebioticele?

Prebioticele sunt glucide non­di­ge­rabile care servesc drept hra­nă pentru probiotice. Dacă despre pro­biotice se vorbeşte destul de mult, prebioticele sunt aproape ne­cunos­cute. De multe ori se fac confuzii amuzante între probiotice şi prebio­tice, ignorându-se că sunt lucruri complet diferite, chiar dacă au un nume ase­mănător.
Ce se întâmplă cu o populaţie de bacterii benefice din tubul  nostru digestiv, care nu are ce mânca? În mod cert, nu se mai dezvoltă, îşi reduce dimensiunile, iar în cele din urmă, dispare. Dacă însă asigurăm hrana necesară prebioticelor, acestea proliferează şi devin dominante, în defavoarea bacteriilor patogene. În mod curent, prebioticele cele mai valoroase sunt reprezentate de o categorie de carbohidraţi, numită fructani. Din această categorie fac parte inulina şi fructo-oligozaharidele, substanţe prezente sub forma unui gel care nu este digerat de organismul nostru, dar care susţine procesul de fermentare din intestinul gros, absorbind colesterolul şi toxinele. Alimentele în care regăsim din abundenţă inulină şi fructo-oligozaharide sunt tuberculii de topinambur, rădăcina de cicoare şi rădăcina de păpădie. În cantităţi  mici, aceste sub­stan­ţe valoroase se găsesc şi în ceapă, banane, spa­ranghel, praz, grâu şi usturoi.
Locul de top deţinut de topinambur în rândul ali­mentelor prebiotice este dat de conţinutul ridicat în inu­lină şi fructo-oligozaharide. Tuberculii de topi­nam­bur mai conţin şi cei opt aminoacizi indispensabili pe care organismul uman nu-i poate sintetiza, şi anume: arginina, valina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, triptofanul şi fenilalanina. Pe lângă aceşti aminoacizi valoroşi, în compoziţia topinamburului se disting  pec­tine, vitamine (B1, B2 şi C) şi un număr impresio­nant de minerale: calciu, magneziu, fier, mangan, potasiu, sodiu, siliciu, zinc şi sulf. Dintre plantele cultivate, topinamburul are cel mai ridicat conţinut de siliciu, mineral cu rol recunoscut în sănătatea pancrea­sului şi în re­construcţia oaselor şi cartila­jelor.
Efecte: sub acţiunea sucu­lui gastric şi a enzimelor specifice, o parte din inulina şi fructo-oli­gozaharidele din topinambur ajunge în intestin, unde captează  substanţele toxice pentru orga­nism, precum: metalele grele, ra­dionuclizii, cristalele de coles­te­rol, diferiţi compuşi toxici ce pă­trund în organism odată cu hrana sau iau naştere în urma activităţii microbilor ce trăiesc în intestin. Concomitent, fibrele şi mineralele din topinambur sti­mulează capacitatea de contractare a pereţilor intes­tinali, ceea ce accelerează curăţarea organismului de toxine, de alimentele neprelucrate şi de substanţele dăunătoare. Efectul pre­biotic al inulinei şi al fructo-oligozaharidelor din topinambur se manifestă din plin în intestinul gros, unde aceste substanţe fac deliciul bacteriilor probio­tice, contribuind la dezvoltarea lor, cu efecte deosebit de favorabile asupra sănătăţii. 
Personal, consum topinamburul sub formă de pul­bere stabilizată prin mineralizare. Acest produs întă­reşte imunitatea, optimizează metabolismul, previne şi combate obezitatea, reduce glicemia, fortifică siste­mului osos şi articular, scade tensiunea arterială, pre­vine cancerul, suprimă durerile şi neplăcerile legate de vârstă: reumatism, artroze, astm, oboseală.

Combinaţia kombucha-topinambur - un produs deosebit pentru sănătate

În mod practic, e bine să se consume două lin­guriţe de topinambur - pulbere mineralizată, cu circa 100 ml de băutură fermentată kombucha. Nu este recomandabil să amestecăm cele două produse decât în gură. Aşadar, pulberea mineralizată de topinambur se ia cu băutura kombucha, se amestecă bine în gură şi se ţine până ce amestecul devine fluid şi omogen, după care se înghite. Administrarea pulberii minera­lizate de topinambur împreună cu băutura kombucha se face cu circa 15 minute înainte de mesele princi­pale. Durata  minimă recomandată pentru consumarea acestui amestec natural este de circa 3 săptămâni. Pro­cedând astfel, bacteriile prebiotice din tubul digestiv se multiplică rapid şi asigură baza sănătăţii pe care ne-o dorim cu toţii.

GEORGIANA CĂUCEAN,
consilier nutriţie "Alimente geriatrice" SRL

(Preparatele recomandate precum şi modul de folosire pot fi solicitate la telefon 0729/66.81.08, e-mail: info@alimente-geriatrice.ro, www.alimente-geriatrice.ro)