Ajutor pentru flora intestinală - Probioticele și prebioticele de top: KOMBUCHA și TOPINAMBURUL

Redactia
Flora bacteriană și importanța ei pentru sănătate

Naturopații au ajuns la concluzia că cele mai multe probleme de sănătate își au originea primară în tubul digestiv. Studiile științifice de specialitate confirmă în mod stiințific această realitate, iar publicațiile de nutriție abundă în detalii privind rolul digestiei în menținerea sau ameliorarea sănătății. Este foarte im­portant ce mâncăm, cum mâncăm și cât de sănătoasă este flora bacteriană, dezvoltată în tubul nostru diges­tiv. Considerată, mai nou, ca un organ distinct al siste­mului digestiv, flora bacteriană din intestinul uman numără, în medie, 100.000 de miliarde de micro-orga­nisme, care fac parte din peste 1000 de specii diferite. Flora bacteriană cântărește 1-2 kg și are un rol decisiv în funcționarea sistemului digestiv și imunitar (apă­rare naturală, globule albe, anticorpi etc.). Dacă nu avem grijă de acest organ, constituit din miliarde de bacterii, efectul la care se ajunge în scurt timp este de­gradarea funcției digestive și, în continuare, afectarea gravă a sănătății.
Dintre dușmanii de moarte ai florei bacteriene, amin­tesc: administrarea de antibiotice, toxinele și adi­tivii alimentari nocivi, ingerați odată cu hrana, po­luarea mediului ambiant, infecțiile netratate, stresul prelungit etc. Oare se poate lupta eficient împotriva acestor dușmani redutabili? Răspunsul este afirmativ. În primul rând, cel mai înțelept lucru ar fi să avem gri­jă de noi și să evităm ceea ce ne face rău. În al doilea rând, putem construi o floră bacteriană sănătoasă, apelând la alimentele probiotice și prebiotice.

 Ce sunt probioticele?

Probioticele sunt bacterii vii, care, consumate cu regularitate și în cantitate suficientă, exercită o acțiune de dezvoltare a bacteriilor bune din flora bacteriană a tubului digestiv, în detrimentul bacteriilor rele, efectul final fiind îmbunătățirea stării de sănătate. Probio­ti­cele care ajung în tubul digestiv reechilibrează flora bac­teriană și o fac mai rezistentă împotriva agresiu­nilor.
Au fost identificate cinci strategii diferite de ac­țiune a probioticelor:
* Acțiunea asupra sis­te­mului digestiv - probioticele digeră fibrele alimentare indiges­te din intestin, ameliorând tranzi­tul intestinal și recuperând ele­men­tele valoroase rezultate în urma digestiei: vitamine, mine­rale, acizi grași și proteine. Ele au efect curativ asupra diareei, coli­tei ulceroase, intestinului iritabil și diferitelor infecții intestinale.
* Refacerea și revigo­ra­rea mucoasei intestinale - este posibilă prin stimularea celu­lelor intestinale, în acțiunea de căptușire cu mucus a  pereților intestinali, astfel încât bacteriile patogene să nu poată trece în sânge.
* Acțiunea antimicrobiană - probioticele ge­nerează anumite substanțe cu rol de inhibare a invaziei bacteriilor patogene și a virusurilor. În plus, probioti­cele intră în competiție pentru hrana din intestin cu bac­teriile patogene. Un număr sporit de bacterii pro­bio­tice reușește să sufoce, lăsând fără hrană, bacteriile patogene.
* Modularea sistemului imunitar - deși nepatogene, anumite bacterii probiotice imită aparența bacteriilor patogene, cauzatoare de infecții. Efectul obținut este că sistemul nostru imunitar devine mai vigilent,  rămâne în alertă și produce anticorpi.
* Acțiune anticancerigenă - bacteriile pro­biotice produc anumite enzime și antioxidanți, ce aju­tă la distrugerea radicalilor liberi, care generează tu­mo­rile maligne.
Există o mare varietate de alimente probiotice comercializate sau făcute în casă. Cele mai multe din ele conțin bacterii din speciile Lactobacillus și Bi­fi­do­bacterium. Dintre alimentele probiotice reco­man­date în alimentație, amintim aici produsele lactate fermentate (iaurtul, chefirul etc.), murăturile și bău­tura Kombucha.
Deși puțini oameni cunosc băutura Kombucha, eu o consider alimentul probiotic cel mai sănătos și cel mai eficient, pentru menținerea unei flore bacteriene cu o dominanță benefică. Voi explica, în continuare, pe ce mă bazez când fac această afirmație. Kom­bucha este o băutură pe care ne-o putem prepara noi înșine, în casă, fără să fim dependenți de alții. Numită și băutura longevității, Kombucha conține o abun­den­ță impresionantă de enzime, microorganisme să­nă­­toase, vitamine, minerale, bionutrienți și alte sub­­stanțe naturale binefăcătoare. Acestea sunt rezul­tatul procesului de fermentare naturală, timp de 8-12 zile, a ceaiului negru îndulcit și răcit, folosind o ciupercă de forma unei membrane gelatinoase, numită Kom­bu­cha. Băutura longevității stimulează sistemul imu­nitar, optimizează digestia, previne diabetul zaharat , bolile cardiovasculare și reumatice, combate tulbu­rările urinare, ameliorează metabolismul ficatului și plămânilor, împiedică dezvoltarea tumorilor cance­roase, previne cataracta și crește acuitatea vizuală. Ideală pentru menținerea frumuse­ții și tinereții, băutura longevității menține starea de sănătate a pielii și previne formarea ridurilor.
Nu vreau să fiu exclusivistă și să neg beneficiile celorlalte produ­se probiotice. Le-am apreciat și eu, înainte de a cunoaște băutura Kom­bucha. Acum, însă, când mă gân­desc la produsele lactate fermen­tate, mi se declanșează în minte multiple întrebări de precauție: oare vacile de la care provin aceste produse sunt sănătoase? Care este încărcătura hormo­nală și antibio­tică a acestor produse? Ce fel de hrană consumă aceste vaci? Oare au văzut vreodată iarba? Igiena fabricării acestor produse a fost respectată? Sau poate s-a exagerat în spălarea ustensilelor și vaselor, iar acestea au fost contaminate cu detergenți...
În ceea ce privește legumele și fructele murate, acestea conțin, de obicei, foarte multă sare, care devine agresivă pentru organism și anulează în mare parte efectul probiotic.

Ce sunt prebioticele?

Prebioticele sunt glucide non­di­ge­rabile care servesc drept hra­nă pentru probiotice. Dacă despre pro­biotice se vorbește destul de mult, prebioticele sunt aproape ne­cunos­cute. De multe ori se fac confuzii amuzante între probiotice și prebio­tice, ignorându-se că sunt lucruri complet diferite, chiar dacă au un nume ase­mănător.
Ce se întâmplă cu o populație de bacterii benefice din tubul  nostru digestiv, care nu are ce mânca? În mod cert, nu se mai dezvoltă, își reduce dimensiunile, iar în cele din urmă, dispare. Dacă însă asigurăm hrana necesară prebioticelor, acestea proliferează și devin dominante, în defavoarea bacteriilor patogene. În mod curent, prebioticele cele mai valoroase sunt reprezentate de o categorie de carbohidrați, numită fructani. Din această categorie fac parte inulina și fructo-oligozaharidele, substanțe prezente sub forma unui gel care nu este digerat de organismul nostru, dar care susține procesul de fermentare din intestinul gros, absorbind colesterolul și toxinele. Alimentele în care regăsim din abundență inulină și fructo-oligozaharide sunt tuberculii de topinambur, rădăcina de cicoare și rădăcina de păpădie. În cantități  mici, aceste sub­stan­țe valoroase se găsesc și în ceapă, banane, spa­ranghel, praz, grâu și usturoi.
Locul de top deținut de topinambur în rândul ali­mentelor prebiotice este dat de conținutul ridicat în inu­lină și fructo-oligozaharide. Tuberculii de topi­nam­bur mai conțin și cei opt aminoacizi indispensabili pe care organismul uman nu-i poate sintetiza, și anume: arginina, valina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, triptofanul și fenilalanina. Pe lângă acești aminoacizi valoroși, în compoziția topinamburului se disting  pec­tine, vitamine (B1, B2 și C) și un număr impresio­nant de minerale: calciu, magneziu, fier, mangan, potasiu, sodiu, siliciu, zinc și sulf. Dintre plantele cultivate, topinamburul are cel mai ridicat conținut de siliciu, mineral cu rol recunoscut în sănătatea pancrea­sului și în re­construcția oaselor și cartila­jelor.
Efecte: sub acțiunea sucu­lui gastric și a enzimelor specifice, o parte din inulina și fructo-oli­gozaharidele din topinambur ajunge în intestin, unde captează  substanțele toxice pentru orga­nism, precum: metalele grele, ra­dionuclizii, cristalele de coles­te­rol, diferiți compuși toxici ce pă­trund în organism odată cu hrana sau iau naștere în urma activității microbilor ce trăiesc în intestin. Concomitent, fibrele și mineralele din topinambur sti­mulează capacitatea de contractare a pereților intes­tinali, ceea ce accelerează curățarea organismului de toxine, de alimentele neprelucrate și de substanțele dăunătoare. Efectul pre­biotic al inulinei și al fructo-oligozaharidelor din topinambur se manifestă din plin în intestinul gros, unde aceste substanțe fac deliciul bacteriilor probio­tice, contribuind la dezvoltarea lor, cu efecte deosebit de favorabile asupra sănătății. 
Personal, consum topinamburul sub formă de pul­bere stabilizată prin mineralizare. Acest produs întă­rește imunitatea, optimizează metabolismul, previne și combate obezitatea, reduce glicemia, fortifică siste­mului osos și articular, scade tensiunea arterială, pre­vine cancerul, suprimă durerile și neplăcerile legate de vârstă: reumatism, artroze, astm, oboseală.

Combinația kombucha-topinambur - un produs deosebit pentru sănătate

În mod practic, e bine să se consume două lin­gurițe de topinambur - pulbere mineralizată, cu circa 100 ml de băutură fermentată kombucha. Nu este recomandabil să amestecăm cele două produse decât în gură. Așadar, pulberea mineralizată de topinambur se ia cu băutura kombucha, se amestecă bine în gură și se ține până ce amestecul devine fluid și omogen, după care se înghite. Administrarea pulberii minera­lizate de topinambur împreună cu băutura kombucha se face cu circa 15 minute înainte de mesele princi­pale. Durata  minimă recomandată pentru consumarea acestui amestec natural este de circa 3 săptămâni. Pro­cedând astfel, bacteriile prebiotice din tubul digestiv se multiplică rapid și asigură baza sănătății pe care ne-o dorim cu toții.

GEORGIANA CĂUCEAN,
consilier nutriție "Alimente geriatrice" SRL

(Preparatele recomandate precum și modul de folosire pot fi solicitate la telefon 0729/66.81.08, e-mail: info@alimente-geriatrice.ro, www.alimente-geriatrice.ro)