De la bun început, se cuvine spus că nu e vorba despre un lucru lipsit de importanţă, aşa cum pare, ci avem de-a face cu o afecţiune care trebuie luată în serios, deoarece consecinţele ei pot fi grave. Dacă nu este tratată, ea poate crea dificultăţi la mestecarea şi înghiţirea alimentelor, alterând totodată simţul gustului şi chiar îngreunând vorbirea. Senzaţia de gură uscată se asociază cu diverse alte simptome, printre care se numără durerile în gât, vâscozitatea salivei, respiraţia urât mirositoare, inflamarea colţurilor gurii şi apariţia unor fisuri pe buze, creşterea depunerilor de tartru şi urmările care decurg de aici: degradarea danturii şi îmbolnăvirea gingiei.
Cauzele posibile ale acestui sindrom nu sunt doar numeroase, ci şi extrem de diverse. Uneori, asistăm la o evoluţie mai mult sau mai puţin normală, justificată de înaintarea în vârstă. Pe măsură ce îmbătrânesc, oamenii devin mai puţin conştienţi de nevoia fizică de a-şi alimenta corpul cu lichid, percepţia senzaţiei de sete se modifică, iar productivitatea glandelor salivare slăbeşte. Însă nu totdeauna lucrurile sunt atât de simple. Nu este exclusă nici posibilitatea ca în spatele xerostomiei să se afle o patologie de maximă gravitate, care poate aparţine senectuţii, dar nu obligatoriu - şi vom menţiona aici, printre altele: diabetul zaharat, lupusul, maladia Alzheimer, boala Parkinson. Alteori, deficitul de salivă este cauzat de o infecţie sau o obstrucţie intervenită la nivelul glandelor salivare. Sau ele nu mai lucrează corespunzător, deoarece pe nervii care le transmit comenzile de funcţionare au apărut anumite leziuni. Şi nici nu sunt neapărat necesare distrugerile de ţesut nervos, căci stresul cronic are un efect similar. Apoi, şi unele deprinderi care n-ar fi tocmai imposibil de corectat ne "ajută" să avem gura uscată: fumatul, respiraţia pe gură, sforăitul. În fine, pe lângă împrejurările naturale, xerostomia se manifestă şi ca efect advers al unor medicamente, dintre care putem aminti mai ales antihistaminicele, hipotensoarele, psihotropele (care tratează depresiile şi stările anxioase), dar şi citostaticele.
În funcţie de cauze, încercaţi să găsiţi cele mai potrivite căi de ameliorare a senzaţiei de uscăciune. În primul rând, lăsaţi-vă de fumat. Dacă sforăiţi, întrebaţi un ORL-ist ce soluţii v-ar putea propune, pentru a vă uşura respiraţia, atât în cursul nopţii, cât şi ziua. Cereţi să vi se schimbe medicaţia care vă inhibă glandele salivare. Vă puteţi stimula secreţia de salivă mestecând gumă şi sugând bomboane, însă aveţi grijă să alegeţi produse neîndulcite, căci altfel stratul de zahăr depus pe dinţi va hrăni bacteriile, încurajându-le proliferarea. Luaţi în considerare şi posibilitatea de instalare a unui umidificator în camera în care dormiţi, pentru a spori umiditatea aerului inhalat.
Unde se recomandă prudenţă
Specialiştii sunt unanimi: la consumul de vin, limita superioară ar trebui să fie de 2 pahare pe zi pentru bărbaţi şi 1 pahar pentru femei. Alcoolul are o puternică acţiune deshidratantă. Dacă depăşiţi fie şi cu un singur pahar cantitatea admisă, veţi simţi imediat cum vi se usucă gura.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva sindromului de gură uscată
Există şi medicamente pentru activarea glandelor salivare. Însă, înainte de a recurge la ele, ar trebui să faceţi o trecere în revistă a variantelor naturale care vă stau la dispoziţie.
*** Apa şi băuturile neîndulcite
E bine să purtaţi mereu la dvs. o sticlă cu apă şi să ţineţi lângă fotoliu sau pe noptieră un pahar plin. Faptul că îl aveţi permanent la îndemână vă va îndemna să beţi mai mult. Iar ceea ce am spus despre guma de mestecat şi bomboane este valabil şi aici: băuturile nu trebuie să conţină zahăr. Puteţi suge şi cuburi de gheaţă, dacă le suportaţi.
În condiţii normale, pH-ul salivei oscilează între uşor acid şi uşor bazic. Când salivaţia se reduce, valoarea pH-ului coboară, mediul din cavitatea bucală devine mai acid şi creşte probabilitatea formării de carii, în urma deteriorării smalţului dentar. Revista "American Journal of Dentistry" a publicat rezultatele surprinzătoare ale unui studiu care a cercetat modul cum brânza dură influenţează secreţia de salivă a unor pacienţi supuşi anterior unui program de radioterapie (aceasta fiind una dintre cauzele potenţiale ale xerostomiei). S-a constatat că, la pacienţii care mâncaseră brânză, smalţul dentar se remineralizase mai bine decât la cei cărora producţia de salivă le fusese stimulată artificial, cu ajutorul medicamentelor.
* Sosuri, supe şi dressing-uri
Folosiţi orice prilej pentru a mări cantitatea de lichid ingerată zilnic, odată cu hrana. Nu mâncaţi puiul fript la cuptor, ci preparaţi-vă din el o supă. Fierbeţi câteva fructe-boabe, ca să faceţi o glazură delicioasă pentru friptura dvs. Sosurile vă aduc şi ele o porţie suplimentară de lichid, însă regula va rămâne în continuare aceeaşi: fără zahăr. Feriţi-vă şi de dressing-urile prea grase.
* Ardeii iuţi
Poate părea nepotrivită ideea de a mânca ardei iuţi când ai gura uscată, dar substanţa lor activă, capsaicina, stimulează nu numai salivaţia, ci şi alte secreţii, cum sunt transpiraţia sau lacrimile.
* Iaurtul, budinca, sosurile de fructe, îngheţata
Toate cele enumerate mai sus - la care puteţi adăuga dvs. altele - sunt alimente moi, cu o pondere mare de lichid. Se mănâncă uşor şi umezesc cavitatea bucală. Ceea ce nu înseamnă că aveţi permisiunea să exageraţi cu îngheţata ...
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
