De la bun început, se cuvine spus că nu e vorba despre un lucru lipsit de importanță, așa cum pare, ci avem de-a face cu o afecțiune care trebuie luată în serios, deoarece consecințele ei pot fi grave. Dacă nu este tratată, ea poate crea dificultăți la mestecarea și înghițirea alimentelor, alterând totodată simțul gustului și chiar îngreunând vorbirea. Senzația de gură uscată se asociază cu diverse alte simptome, printre care se numără durerile în gât, vâscozitatea salivei, respirația urât mirositoare, inflamarea colțurilor gurii și apariția unor fisuri pe buze, creșterea depunerilor de tartru și urmările care decurg de aici: degradarea danturii și îmbolnăvirea gingiei.
Cauzele posibile ale acestui sindrom nu sunt doar numeroase, ci și extrem de diverse. Uneori, asistăm la o evoluție mai mult sau mai puțin normală, justificată de înaintarea în vârstă. Pe măsură ce îmbătrânesc, oamenii devin mai puțin conștienți de nevoia fizică de a-și alimenta corpul cu lichid, percepția senzației de sete se modifică, iar productivitatea glandelor salivare slăbește. Însă nu totdeauna lucrurile sunt atât de simple. Nu este exclusă nici posibilitatea ca în spatele xerostomiei să se afle o patologie de maximă gravitate, care poate aparține senectuții, dar nu obligatoriu - și vom menționa aici, printre altele: diabetul zaharat, lupusul, maladia Alzheimer, boala Parkinson. Alteori, deficitul de salivă este cauzat de o infecție sau o obstrucție intervenită la nivelul glandelor salivare. Sau ele nu mai lucrează corespunzător, deoarece pe nervii care le transmit comenzile de funcționare au apărut anumite leziuni. Și nici nu sunt neapărat necesare distrugerile de țesut nervos, căci stresul cronic are un efect similar. Apoi, și unele deprinderi care n-ar fi tocmai imposibil de corectat ne "ajută" să avem gura uscată: fumatul, respirația pe gură, sforăitul. În fine, pe lângă împrejurările naturale, xerostomia se manifestă și ca efect advers al unor medicamente, dintre care putem aminti mai ales antihistaminicele, hipotensoarele, psihotropele (care tratează depresiile și stările anxioase), dar și citostaticele.
În funcție de cauze, încercați să găsiți cele mai potrivite căi de ameliorare a senzației de uscăciune. În primul rând, lăsați-vă de fumat. Dacă sforăiți, întrebați un ORL-ist ce soluții v-ar putea propune, pentru a vă ușura respirația, atât în cursul nopții, cât și ziua. Cereți să vi se schimbe medicația care vă inhibă glandele salivare. Vă puteți stimula secreția de salivă mestecând gumă și sugând bomboane, însă aveți grijă să alegeți produse neîndulcite, căci altfel stratul de zahăr depus pe dinți va hrăni bacteriile, încurajându-le proliferarea. Luați în considerare și posibilitatea de instalare a unui umidificator în camera în care dormiți, pentru a spori umiditatea aerului inhalat.
Unde se recomandă prudență
Specialiștii sunt unanimi: la consumul de vin, limita superioară ar trebui să fie de 2 pahare pe zi pentru bărbați și 1 pahar pentru femei. Alcoolul are o puternică acțiune deshidratantă. Dacă depășiți fie și cu un singur pahar cantitatea admisă, veți simți imediat cum vi se usucă gura.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva sindromului de gură uscată
Există și medicamente pentru activarea glandelor salivare. Însă, înainte de a recurge la ele, ar trebui să faceți o trecere în revistă a variantelor naturale care vă stau la dispoziție.
*** Apa și băuturile neîndulcite
E bine să purtați mereu la dvs. o sticlă cu apă și să țineți lângă fotoliu sau pe noptieră un pahar plin. Faptul că îl aveți permanent la îndemână vă va îndemna să beți mai mult. Iar ceea ce am spus despre guma de mestecat și bomboane este valabil și aici: băuturile nu trebuie să conțină zahăr. Puteți suge și cuburi de gheață, dacă le suportați.
** Brânza dură
În condiții normale, pH-ul salivei oscilează între ușor acid și ușor bazic. Când salivația se reduce, valoarea pH-ului coboară, mediul din cavitatea bucală devine mai acid și crește probabilitatea formării de carii, în urma deteriorării smalțului dentar. Revista "American Journal of Dentistry" a publicat rezultatele surprinzătoare ale unui studiu care a cercetat modul cum brânza dură influențează secreția de salivă a unor pacienți supuși anterior unui program de radioterapie (aceasta fiind una dintre cauzele potențiale ale xerostomiei). S-a constatat că, la pacienții care mâncaseră brânză, smalțul dentar se remineralizase mai bine decât la cei cărora producția de salivă le fusese stimulată artificial, cu ajutorul medicamentelor.
* Sosuri, supe și dressing-uri
Folosiți orice prilej pentru a mări cantitatea de lichid ingerată zilnic, odată cu hrana. Nu mâncați puiul fript la cuptor, ci preparați-vă din el o supă. Fierbeți câteva fructe-boabe, ca să faceți o glazură delicioasă pentru friptura dvs. Sosurile vă aduc și ele o porție suplimentară de lichid, însă regula va rămâne în continuare aceeași: fără zahăr. Feriți-vă și de dressing-urile prea grase.
* Ardeii iuți
Poate părea nepotrivită ideea de a mânca ardei iuți când ai gura uscată, dar substanța lor activă, capsaicina, stimulează nu numai salivația, ci și alte secreții, cum sunt transpirația sau lacrimile.
* Iaurtul, budinca, sosurile de fructe, înghețata
Toate cele enumerate mai sus - la care puteți adăuga dvs. altele - sunt alimente moi, cu o pondere mare de lichid. Se mănâncă ușor și umezesc cavitatea bucală. Ceea ce nu înseamnă că aveți permisiunea să exagerați cu înghețata ...