- În mod normal, ar trebui să fie un caz de amploarea FNI, dat fiind că este implicat, din nou, Sorin Ovidiu Vântu, care a recunoscut indirect faptele într-o postare pe reţeaua de socializare. A reieşit clar că SOV a plătit politicieni şi ziarişti pentru a-şi atinge scopurile şi este de presupus că, sătul de atâtea încarcerări, s-a hotărât să facă mărturisiri complete. Faptul că un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, vice-guvernator al Băncii Naţionale, fostă vedetă a celui de-al doilea partid al ţării, a ajuns să fie cercetat pentru corupţie este, în sine, un indiciu al gradului de putrefacţie în care se află politica ţării noastre, din cauza aservirii interesului public faţă de interesele unor moguli penali. Probabil că reţeaua de politicieni corupţi care se aflau în solda lui SOV este mult mai amplă. În primă instanţă, noul scandal va afecta PNL, partid care nu numai că nu s-a dezis de Bogdan Olteanu, ci l-a apărat, prin co-preşedinta sa Alina Gorghiu, care l-a declarat "un om corect", ceea ce nu este de mirare, având în vedere legăturile strânse dintre cei doi. Nu este exclus ca şi Călin Popescu Tăriceanu, care era premier atunci când a fost numit guvernator al Deltei Dunării Liviu Mihaiu, omul cerut de SOV, să apară şi el, la un moment dat, în dosar. Şubrezit de acest nou dosar şi de incapacitatea de a găsi personalităţi credibile şi integre pentru listele de candidaţi la alegerile din toamnă, cu o conducere depăşită de cerinţe şi evenimente, PNL va fi un partid de opoziţie slab, în ultima sesiune parlamentară din actuala legislatură, cea în care se votează în viteză cele mai controversate legi. În plus, riscă să-şi piardă şi o parte din membrii pe care îi mai are, dacă vor fi tentaţi de alte partide. În perspectiva alegerilor, opoziţia politică apare, aşadar, decimată, ceea ce va favoriza PSD şi, poate, o serie de partide mici, ca PMP, şi, din nou, UDMR, care visează toate la rolul de partid-balama, dispus, de regulă, să-şi negocieze principiile în schimbul satisfacerii unor interese individuale ale liderilor săi. Nu în ultimul rând, vor avea de suferit şi credibilitatea presei, şi cea a societăţii civile, pentru că Liviu Mihaiu, pentru a cărui numire SOV a plătit, potrivit DNA, un milion de euro, se situase pe un înalt piedestal de jurnalist justiţiar şi de ecologist. S-ar putea ca, în urma anchetei, să rezulte că nu era decât un executant al ordinelor lui SOV. Mai mult, marea stea a politicii "anti-sistem", Nicuşor Dan, s-a afişat cu el în campanie, ceea ce ridică serioase semne de întrebare despre culisele partidului pe care vrea să-l lanseze la scară naţională. O decredibilizare generală - şi meritată - a unor actori importanţi din întreg spaţiul public românesc, iată ce va rezulta, în opinia mea, din acest nou scandal de corupţie. Într-un an electoral, o astfel de decredibilizare poate avea consecinţe nefaste.
- Un nou protest al intelectualilor de marcă, în frunte cu Andrei Pleşu şi Mircea Cărtărescu, referitor la conducerea Muzeului Ţăranului Român, pune sub semnul întrebării capacitatea de reformă a guvernului Cioloş. De ce s-a dovedit cultura o piatră de poticnire pentru guvernul tehnocrat?
- Pur şi simplu, pentru că nu a fost destul de tehnocrat şi de independent politic, rămânând prizonier al unor grupuri de interese care blochează constant orice deschidere a culturii româneşti spre circuitele şi schimburile internaţionale de talente şi valori şi care nu pot supravieţui decât promovând contraselecţia. În cazul Muzeului Ţăranului Român, este vorba de anularea inexplicabilă, sub un pretext birocratic dubios, a unui concurs pentru funcţia de director, pe care îl câştigase un antropolog de prestigiu, cu o reputaţie profesională incontestabilă în domeniul culturii ţărăneşti, şi anume Vintilă Mihăilescu. Cel care a pierdut concursul, Virgil Niţulescu, fusese deja evaluat ca necorespunzător de către Ministerul Culturii, în 2014, şi este trimis în judecată într-un dosar legat de activitatea sa anterioară. El a avut însă îndrăzneala să conteste competenţa profesională, ca membru al comisiei de examinare, a preşedintelui Ordinului Arhitecţilor, Şerban Sturdza. Domnul Sturdza este însă membru, chiar în Consiliul Ştiinţific al MŢR, tocmai datorită reputaţiei sale excepţionale în domeniul conservării şi restaurării clădirilor de patrimoniu (urban şi sătesc) din România şi pentru interesul său activ legat de meşteşugurile tradiţionale. Mai grav este că, după revocarea ministrului Vlad Alexandrescu, ministerul a admis această absurdă contestaţie, a refăcut concursul şi l-a declarat câştigător pe Virgil Niţulescu. Noul ministru al Culturii, Corina Şuteu, s-a făcut, astfel, un garant al contraselecţiei şi un protector al grupurilor de interese din domeniul culturii, unde sunt multe contracte de atribuit şi fonduri europene de cheltuit. De altfel, niciuna din reformele demarate de fostul ministru nu a fost continuată, deşi premierul Cioloş promisese că nu le va abandona. Iată însă că nu poate trece nici peste susţinătorii din umbră ai domnului Niţulescu, cum nu trece nici peste voinţa ministrului de Interne, care refuză să elibereze garajele Leonida, pentru a face posibilă construirea unei săli de concerte la standarde internaţionale, ca să nu ne mai facem de râs, periodic, în faţa artiştilor de renume care vin la Festivalul Enescu. Prioritară pentru guvern a rămas însă găzduirea celor 38 de bolizi Audi, achiziţionaţi în mandatul lui Gabriel Oprea pentru însoţirea coloanelor oficiale. Totuşi, măcar de ochii lumii, premierul trebuie să răspundă la petiţia publică iniţiată de Andrei Pleşu şi Mircea Cărtărescu: fie înlătură cauza răului, cum a făcut la Ministerul Educaţiei, fie nu o face şi îşi recunoaşte implicit limitele şi servituţile, cu repercusiunile cuvenite asupra reputaţiei sale de tehnocrat reformist. Căci nu poţi sluji la doi stăpâni: şi establishmentului corupt, şi interesului public în acelaşi timp.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
