- În mod normal, ar trebui să fie un caz de amploarea FNI, dat fiind că este implicat, din nou, Sorin Ovidiu Vântu, care a recunoscut indirect faptele într-o postare pe rețeaua de socializare. A reieșit clar că SOV a plătit politicieni și ziariști pentru a-și atinge scopurile și este de presupus că, sătul de atâtea încarcerări, s-a hotărât să facă mărturisiri complete. Faptul că un fost președinte al Camerei Deputaților, vice-guvernator al Băncii Naționale, fostă vedetă a celui de-al doilea partid al țării, a ajuns să fie cercetat pentru corupție este, în sine, un indiciu al gradului de putrefacție în care se află politica țării noastre, din cauza aservirii interesului public față de interesele unor moguli penali. Probabil că rețeaua de politicieni corupți care se aflau în solda lui SOV este mult mai amplă. În primă instanță, noul scandal va afecta PNL, partid care nu numai că nu s-a dezis de Bogdan Olteanu, ci l-a apărat, prin co-președinta sa Alina Gorghiu, care l-a declarat "un om corect", ceea ce nu este de mirare, având în vedere legăturile strânse dintre cei doi. Nu este exclus ca și Călin Popescu Tăriceanu, care era premier atunci când a fost numit guvernator al Deltei Dunării Liviu Mihaiu, omul cerut de SOV, să apară și el, la un moment dat, în dosar. Șubrezit de acest nou dosar și de incapacitatea de a găsi personalități credibile și integre pentru listele de candidați la alegerile din toamnă, cu o conducere depășită de cerințe și evenimente, PNL va fi un partid de opoziție slab, în ultima sesiune parlamentară din actuala legislatură, cea în care se votează în viteză cele mai controversate legi. În plus, riscă să-și piardă și o parte din membrii pe care îi mai are, dacă vor fi tentați de alte partide. În perspectiva alegerilor, opoziția politică apare, așadar, decimată, ceea ce va favoriza PSD și, poate, o serie de partide mici, ca PMP, și, din nou, UDMR, care visează toate la rolul de partid-balama, dispus, de regulă, să-și negocieze principiile în schimbul satisfacerii unor interese individuale ale liderilor săi. Nu în ultimul rând, vor avea de suferit și credibilitatea presei, și cea a societății civile, pentru că Liviu Mihaiu, pentru a cărui numire SOV a plătit, potrivit DNA, un milion de euro, se situase pe un înalt piedestal de jurnalist justițiar și de ecologist. S-ar putea ca, în urma anchetei, să rezulte că nu era decât un executant al ordinelor lui SOV. Mai mult, marea stea a politicii "anti-sistem", Nicușor Dan, s-a afișat cu el în campanie, ceea ce ridică serioase semne de întrebare despre culisele partidului pe care vrea să-l lanseze la scară națională. O decredibilizare generală - și meritată - a unor actori importanți din întreg spațiul public românesc, iată ce va rezulta, în opinia mea, din acest nou scandal de corupție. Într-un an electoral, o astfel de decredibilizare poate avea consecințe nefaste.
- Un nou protest al intelectualilor de marcă, în frunte cu Andrei Pleșu și Mircea Cărtărescu, referitor la conducerea Muzeului Țăranului Român, pune sub semnul întrebării capacitatea de reformă a guvernului Cioloș. De ce s-a dovedit cultura o piatră de poticnire pentru guvernul tehnocrat?
- Pur și simplu, pentru că nu a fost destul de tehnocrat și de independent politic, rămânând prizonier al unor grupuri de interese care blochează constant orice deschidere a culturii românești spre circuitele și schimburile internaționale de talente și valori și care nu pot supraviețui decât promovând contraselecția. În cazul Muzeului Țăranului Român, este vorba de anularea inexplicabilă, sub un pretext birocratic dubios, a unui concurs pentru funcția de director, pe care îl câștigase un antropolog de prestigiu, cu o reputație profesională incontestabilă în domeniul culturii țărănești, și anume Vintilă Mihăilescu. Cel care a pierdut concursul, Virgil Nițulescu, fusese deja evaluat ca necorespunzător de către Ministerul Culturii, în 2014, și este trimis în judecată într-un dosar legat de activitatea sa anterioară. El a avut însă îndrăzneala să conteste competența profesională, ca membru al comisiei de examinare, a președintelui Ordinului Arhitecților, Șerban Sturdza. Domnul Sturdza este însă membru, chiar în Consiliul Științific al MȚR, tocmai datorită reputației sale excepționale în domeniul conservării și restaurării clădirilor de patrimoniu (urban și sătesc) din România și pentru interesul său activ legat de meșteșugurile tradiționale. Mai grav este că, după revocarea ministrului Vlad Alexandrescu, ministerul a admis această absurdă contestație, a refăcut concursul și l-a declarat câștigător pe Virgil Nițulescu. Noul ministru al Culturii, Corina Șuteu, s-a făcut, astfel, un garant al contraselecției și un protector al grupurilor de interese din domeniul culturii, unde sunt multe contracte de atribuit și fonduri europene de cheltuit. De altfel, niciuna din reformele demarate de fostul ministru nu a fost continuată, deși premierul Cioloș promisese că nu le va abandona. Iată însă că nu poate trece nici peste susținătorii din umbră ai domnului Nițulescu, cum nu trece nici peste voința ministrului de Interne, care refuză să elibereze garajele Leonida, pentru a face posibilă construirea unei săli de concerte la standarde internaționale, ca să nu ne mai facem de râs, periodic, în fața artiștilor de renume care vin la Festivalul Enescu. Prioritară pentru guvern a rămas însă găzduirea celor 38 de bolizi Audi, achiziționați în mandatul lui Gabriel Oprea pentru însoțirea coloanelor oficiale. Totuși, măcar de ochii lumii, premierul trebuie să răspundă la petiția publică inițiată de Andrei Pleșu și Mircea Cărtărescu: fie înlătură cauza răului, cum a făcut la Ministerul Educației, fie nu o face și își recunoaște implicit limitele și servituțile, cu repercusiunile cuvenite asupra reputației sale de tehnocrat reformist. Căci nu poți sluji la doi stăpâni: și establishmentului corupt, și interesului public în același timp.