Prima autorizaţie, ilegală, datează din anul 2014, fiind emisă de primăria Certej. La cererea prefecturii şi la insistenţa opiniei publice, autorizaţia a fost anulată în instanţă şi oprită de Inspectoratul de Stat în Construcţii. Cu toate acestea, la nici o lună după sentinţă, primăria emitea, în februarie 2015, o nouă autorizaţie, care permitea reluarea lucrărilor de pregătire a minei. Organizaţia Mining Watch Romania a intervenit şi a atacat din nou actul ilegal în instanţă. Astfel, suspendarea de care vorbim acum, dictată de Tribunal, are efecte imediate şi duce la încetarea de urgenţă a nivelărilor, construirii de îndiguiri şi barăci, a tuturor lucrărilor aşa-zisei "prime mine cu cianuri din România” (de Roşia Montană, desigur, nu se mai vorbeşte...). De fapt, asistăm la defecte majore, specifice proiectelor miniere în general, acoperite cu nonşalanţă şi mizerie morală de autorităţile locale din Transilvania. După toate neregulile, este de mirare că DNA şi alte instituţii juridice nu au atacat neregulile generalizate şi actele de corupţie prin care au fost obţinute tot felul de autorizaţii.
Pentru a recapitula, vom aminti că proiectul minier Certej este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur ieftin, ce intenţionează să deschidă prima mină de suprafaţă, cu cianuri, din România. Zăcământul de la Certej este deţinut de Deva Gold SA, o companie mixtă între Eldorado Gold (80%) şi compania de stat Minvest Deva (circa 20%). Proiectul se confruntă cu o opoziţie puternică atât naţională, cât şi internaţională. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente, de 169 m şi, respectiv, de 70 m înălţime, sunt un motiv suplimentar de îngrijorare, deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej. De notat că hotărârea privind suspendarea are efecte chiar din momentul pronunţării, iar recursul nu suspendă efectele sentinţei - actul rămâne suspendat până la soluţionarea unui eventual recurs de către Curtea de Apel Cluj. În acest moment, Autorizaţia de Construire care permitea Deva Gold să îşi organizeze şantierul, pentru a putea ulterior construi iazurile de decantare, nu mai poate produce efecte juridice. Potrivit Oanei Poenaru, consultant juridic al reţelei Mining Watch Romania, "Autorităţile locale încearcă la nesfârşit să acopere defectele majore de concepţie ale marilor proiecte miniere. Cu fiecare zi ce trece, sunt descoperite nereguli tot mai mari, care ar trebui deja să intre în atenţia organelor de anchetă şi urmărire penală”. Eroul principal al ilegalităţilor din Certej este primarul Petru Câmpian, reales pentru promisiunile făcute consătenilor, conform cărora laptele şi mierea vor inunda zona când canadienii (sub numele lor sunt ascunşi şi "mai mari ai zilei” români) vor scoate aurul din adâncuri. Câmpian a fost citat în ziarele locale cu celebrele lui isteţimi ţărăneşti: "Cine mănâncă peşti din iazul cu cianuri îşi îmbunătăţeşte viaţa sexuală. Vă aduc dovezi... Peştii prinşi în iaz au efecte miraculoase asupra celor care-i consumă.”. Iubitorii de cianură ştiu că o mare parte din proiectul minier va ocupa situl Natura 2000 (Munţii Metaliferi). Producţia anuală ar putea fi de 3 milioane de tone de minereu, iar o pădure de aproape 200 de hectare ar trebui tăiată, pentru a face loc iazurilor de decantare. Ce alte distrugeri doreşte "pescarul” de la primărie? Cred că domnii procurori ar fi cazul să afle direct de la sursă... Oare lupta pentru Roşia Montană a fost în zadar?
(Pentru informaţii suplimentare, apelaţi la Roxana Pencea, tel: 0723/02.43.00, contact@miningwatch.ro)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
