Prima autorizație, ilegală, datează din anul 2014, fiind emisă de primăria Certej. La cererea prefecturii și la insistența opiniei publice, autorizația a fost anulată în instanță și oprită de Inspectoratul de Stat în Construcții. Cu toate acestea, la nici o lună după sentință, primăria emitea, în februarie 2015, o nouă autorizație, care permitea reluarea lucrărilor de pregătire a minei. Organizația Mining Watch Romania a intervenit și a atacat din nou actul ilegal în instanță. Astfel, suspendarea de care vorbim acum, dictată de Tribunal, are efecte imediate și duce la încetarea de urgență a nivelărilor, construirii de îndiguiri și barăci, a tuturor lucrărilor așa-zisei "prime mine cu cianuri din România” (de Roșia Montană, desigur, nu se mai vorbește...). De fapt, asistăm la defecte majore, specifice proiectelor miniere în general, acoperite cu nonșalanță și mizerie morală de autoritățile locale din Transilvania. După toate neregulile, este de mirare că DNA și alte instituții juridice nu au atacat neregulile generalizate și actele de corupție prin care au fost obținute tot felul de autorizații.
Pentru a recapitula, vom aminti că proiectul minier Certej este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur ieftin, ce intenționează să deschidă prima mină de suprafață, cu cianuri, din România. Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, o companie mixtă între Eldorado Gold (80%) și compania de stat Minvest Deva (circa 20%). Proiectul se confruntă cu o opoziție puternică atât națională, cât și internațională. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente, de 169 m și, respectiv, de 70 m înălțime, sunt un motiv suplimentar de îngrijorare, deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocșa Mică și Certej. De notat că hotărârea privind suspendarea are efecte chiar din momentul pronunțării, iar recursul nu suspendă efectele sentinței - actul rămâne suspendat până la soluționarea unui eventual recurs de către Curtea de Apel Cluj. În acest moment, Autorizația de Construire care permitea Deva Gold să își organizeze șantierul, pentru a putea ulterior construi iazurile de decantare, nu mai poate produce efecte juridice. Potrivit Oanei Poenaru, consultant juridic al rețelei Mining Watch Romania, "Autoritățile locale încearcă la nesfârșit să acopere defectele majore de concepție ale marilor proiecte miniere. Cu fiecare zi ce trece, sunt descoperite nereguli tot mai mari, care ar trebui deja să intre în atenția organelor de anchetă și urmărire penală”. Eroul principal al ilegalităților din Certej este primarul Petru Câmpian, reales pentru promisiunile făcute consătenilor, conform cărora laptele și mierea vor inunda zona când canadienii (sub numele lor sunt ascunși și "mai mari ai zilei” români) vor scoate aurul din adâncuri. Câmpian a fost citat în ziarele locale cu celebrele lui istețimi țărănești: "Cine mănâncă pești din iazul cu cianuri își îmbunătățește viața sexuală. Vă aduc dovezi... Peștii prinși în iaz au efecte miraculoase asupra celor care-i consumă.”. Iubitorii de cianură știu că o mare parte din proiectul minier va ocupa situl Natura 2000 (Munții Metaliferi). Producția anuală ar putea fi de 3 milioane de tone de minereu, iar o pădure de aproape 200 de hectare ar trebui tăiată, pentru a face loc iazurilor de decantare. Ce alte distrugeri dorește "pescarul” de la primărie? Cred că domnii procurori ar fi cazul să afle direct de la sursă... Oare lupta pentru Roșia Montană a fost în zadar?
(Pentru informații suplimentare, apelați la Roxana Pencea, tel: 0723/02.43.00, contact@miningwatch.ro)