MARCEL GOIA - Primarul oraşului Haţeg - "La nivel local nu contează partidul. Aici se aleg oamenii. Contează dacă eşti gospodar"

L-am întâlnit pe Marcel Goia, primarul ora­şului Haţeg, într-o după-amiază de vineri, la o oră la care şefii de instituţii publice din România sunt obişnuiţi să îşi pună deplasări la alibi, ca să-şi vadă în voie de problemele personale. Pri­ma­rul Haţegului era, însă, la birou şi o ţinea dintr-o au­dienţă în alta, căci oamenii din oraş s-au obişnuit să-l caute - nu când scrie pe orar, ci atunci când au o pro­blemă. Carismatic şi volubil, Marcel Goia (PNL) a ajuns primar în 2012, imediat după ce s-a pensionat din funcţia de şef al Poliţiei din localitate, pe care a deţinut-o timp de mai bine de 10 ani. Acum a câştigat un nou mandat, prilej numai bun să aflăm care sunt satisfacţiile şi necazurile unui primar de orăşel de pro­vincie.

"Nu sunt probleme cu şomajul. Numai să vrea lumea să muncească"

- Domnule Goia, aţi câştigat, recent, al doilea man­dat pentru funcţia de primar al municipiului Haţeg. Ne-ar interesa să aflăm ce credeţi că garan­tează o astfel de realegere? Ce contează, de fapt, pen­­­­tru omul din Haţeg, când merge să voteze?

- Eu cred că cel mai mult, aici, la noi, contează seriozitatea, contează mult şi liniştea din oraş şi con­tează că lumea vede câte lucruri s-au făcut în aceşti patru ani. S-au asfaltat 25 de străzi pe fonduri euro­pene şi altele de la bugetul propriu, s-a refăcut reţeaua de canalizare, s-a reabilitat o creşă, s-a reabilitat o grădiniţă cu program prelungit, în care avem 100 de copii, care iau două mese pe zi. Îi lasă părinţii la 8 şi îi iau la ora 17, când vin de la serviciu. Am amenajat sute de locuri de parcare, biblioteca, cantina socială, unde iau masa între 50 şi 100 de copii din familii cu venituri mici, cu probleme.

- Pentru asemenea investiţii, precum cele despre care ne vorbiţi, e nevoie de mulţi bani. Cum staţi cu fon­­durile proprii, exis­tă co­lec­tări bune la bu­getul local?

- Să ştiţi că avem un bu­get bun. S-au în­mul­ţit şi se în­­mulţesc locu­rile de muncă, iar asta în­seamnă, au­tomat, bani din contribuţii la bu­ge­tul local. De exem­plu, firma de cablaje auto SEWS, care lu­­crează pentru mari pro­du­cători ca Mercedes şi Volks­wagen, avea 80 de an­gajaţi în Haţeg, iar a­cum are peste 350 şi mai au încă 150 de lo­curi libere! Le-am găsit un spa­ţiu bun în oraş, am vorbit cu di­rec­torul pe Ro­mânia, iar ei s-au tot ex­tins în ultimii ani, de când am ajuns pri­­mar. Nu au oa­meni la cât ar putea pro­du­ce! Un alt in­ves­titor şi-a deschis în zonă o fa­brică de con­serve cu 100 de angajaţi. Avem fa­bri­­că de melci, fa­bri­că de ciu­perci, avem un depozit cu 200 şi ceva de an­ga­jaţi, a­vem firme de construcţii, mai sunt Hi­dro­electrica, Hidroserv, spitalul şi cele­lal­te locuri de mun­că în domeniul public. Nu sunt pro­ble­me cu şomajul, numai să vrea lumea să muncească!

- Pe lângă bugetul propriu, multe lucruri se pot face la nivel local, cu fonduri guvernamentale sau din bani de la Uniunea Europeană. Cum decurge ac­cesarea de fonduri europene şi cum e colaborarea cu autorităţile centrale, când vine vorba de proiecte comune? Presupun că aici sunt probleme de care se lovesc toate primăriile din oraşe de mărimea Ha­ţe­­gului...

- O parte dintre probleme vin din faptul că nu ştim dacă reuşim să accesăm fondurile europene, nu ştim dacă proiectele noastre vor fi câştigătoare şi dacă le putem pune în aplicare. Iar noi stăm cu frica în sân că vine Curtea de Conturi şi ne impută costurile pentru avize, pentru proiectul tehnic al dosarului de aplicaţie la fondurile UE, pentru studiile de feza­bilitate. Dacă nu mi se aprobă proiectul? Vine Curtea de Conturi şi mi-l pune în cârcă! Sunt vreo 700 de pro­cese de genul acesta în ţară, pe numele unor primari care au încercat să acceseze fonduri şi nu au reuşit. Legislaţia trebuie schimbată, nu se poate aşa! Înţelegeţi acum unul din­tre motivele pentru care avem atâţia bani netraşi de la UE. Eu, până acum, am proiecte pe fonduri eu­ro­pene pentru reabilitarea spitalului, a reţelei elec­trice, pentru construcţia unei şcoli noi, unde studiul de fezabilitate şi proiectul sunt aproape finalizate. S-a mai încheiat un proiect acum pentru un corp de clădire cu zece săli de clasă la liceu, pentru o şcoală tehnologică, pentru că ne dorim ca tinerii de aici să fie pregătiţi pentru meseriile care se cer pe piaţă. Se simte această necesitate! Acum lu­crăm şi la docu­mentaţia pentru izolarea termică a blocurilor pe bani UE. E foarte greu, pentru că oamenii nu sunt orga­nizaţi în asociaţii de proprietari, iar fără asta nu poţi face nimic. Dar lucrăm zi de zi la toate astea şi sperăm să reuşim să avansăm cu aceste proiecte.

"Sunt instituţii ale statului care se faultează între ele. De asta rămân atâţia bani UE necheltuiţi"

- E îmbucurător să aflăm că sunt atâtea investiţii şi afaceri care se dezvoltă în zona Haţegului. Ţara Ha­ţe­gului mai are, însă, un ex­traordinar atu, din­colo de seriozitatea oamenilor şi de forţa de muncă atât de că­utate: turismul. Cum e ex­ploatat poten­ţia­lul turistic al Haţe­gului şi al împreju­ri­milor?

- La noi, în Haţeg, func­ţionează un centru de in­formare turistică bine pus la punct şi activ. Ne mândrim cu rezervaţia de zimbri, cu Muzeul Ţării Ha­ţe­gului, iar acum în­cercăm să fa­cem şi nişte stu­dii legate de cetatea me­die­va­lă de la ieşirea din oraş. Ne-am lovit de nişte re­ti­cenţe aici, la fel ca şi la alte pro­iecte. Me­reu când vrei să faci ceva te trezeşti cu piedici, ba de la Mediu, ba de la Ape­le Ro­mâ­ne... De exem­plu, am fost la Mediu şi la Ape­le Române, ca să mă ajute să fa­cem un proiect de re­abilitare pe râul Gal­­be­na, să pice apa în cas­cadă, să pu­nem lam­pi­oane pe mar­ginea apei, să facem ce­va frumos în oraş. Le-am lăsat cererea, căci ei sunt adminis­tra­torii râu­ri­lor, şi mi-au răs­puns după o lună că nu se poate. Nici ei nu fac, dar nici pe noi nu ne lasă să facem. Eu pot să fac acolo o pistă de biciclete, dar cine merge să se dea cu bi­ci­cleta pe malul unui râu care miroase a mâl? Sunt instituţii ale statului care se faultează unele pe altele şi de-asta rămân şi atâţia bani UE necheltuiţi...

"Pelerinajele la mormântul părintelui Arsenie Boca au umplut Haţegul de turişti"

- Pelerinajele la mormântul părintelui Arsenie Boca, aflat la Prislop, în apropiere de Haţeg, au de­venit un adevărat fenomen de masă. Sunteţi pre­gătiţi pentru năvala perpetuă de turişti?

- Anul trecut, tot Haţegul a fost plin de turişti. Ma­gazinul Billa din localitate are cele mai mari vânzări pe toată ţara. Şi nu doar el, ci şi celelalte supermar­keturi. Terasele erau pline zi de zi. Lumea vine la Prislop şi stă câte două-trei zile în zonă, că sunt atâtea de vizitat la noi, dinozaurii, Biserica de la Densuş, Sarmizegetusa, Castelul Huniazilor, Ţara Pădurenilor, Deva, te duci în Retezat, la Sânpetru, la Sântămăria- Orlea... Au apărut tot mai multe pensiuni în oraş. Nu­mai pe strada Hunedoarei, din Haţeg, o să găseşti, da­că mergi, 22 de locuinţe care şi-au amenajat locuri de ca­zare. Fiecare plăteşte la Finanţe pentru o cameră, două, trei, cât au. Iar asta se simte şi în vânzările din oraş, căci noi primim cotă parte din TVA. Şi de când sunt locurile de muncă în plus, vreo 250, la fabrica de cabluri, intră aproape 70.000 de lei în plus pe lună. Sunt bani! Pe an, asta înseamnă 8 miliarde de lei vechi, poţi să asfaltezi străzi, poţi să faci ceva!

- Domnule Goia, credeţi că v-a ajutat funcţia anterioară, cea de şef în Poliţie, în activitatea de pri­mar de acum?

- Sigur că m-a ajutat. În primul rând, am lucrat 23 de ani numai în Poliţie şi numai la Haţeg, pe toate li­nii­­le de muncă. Am lucrat pe economic, pe ordine pu­bli­că, am lucrat şi pe judiciar, apoi 11 ani am fost co­man­­dant. Am ieşit la pensie în 2011, iar în 2012, am can­­didat. Eram cunoscut de toţi oamenii din Ha­ţeg pentru ce am făcut, au avut încredere în mi­­ne. Oamenii apre­cia­ză ceea ce faci pentru ei, apre­ciază faptul că este li­nişte în oraş, apreciază cum le vor­­beşti, că-i primeşti ori de câte ori au probleme. La mi­ne nu există zi de au­dienţe, încerc să rezolv pro­ble­me­le atunci când apar şi când vin oamenii să mi le spună.

"România nu e condusă de oamenii politici. E condusă de sfere de interese"

- Ce contează mai mult la nivel local, omul sau par­tidul, când vine vorba de alegeri?

- La nivel local nu contează partidul, aici întot­dea­una se aleg oamenii. Aici contează ce ai făcut pe par­cursul vieţii, de când eşti aici, dacă eşti bun gos­podar, dacă eşti bun manager.

- Faptul că dumneavoastră, ca primar, aţi răs­puns aşteptărilor oamenilor îl dovedeşte rezultatul ale­gerilor. Dar oamenii, haţeganii, răspund aştep­tărilor dumneavoastră? Aţi putea să-i caracterizaţi?

- Haţeganii sunt oameni liniştiţi, oameni calzi, mun­citori, gospodari. Pe la noi, de când e lumea, fie­care om îşi vede de treaba lui. Asta e bine, pe de o par­­te. Pe de altă parte, parcă aş simţi nevoia ca oa­me­nii să fie un pic mai implicaţi. Mi-am făcut campania electorală din casă în casă, am fost pe stradă, prin blocu­rile oamenilor. Iar unii îmi ziceau: "Domn' pri­mar, nu faceţi ceva şi pentru pensionari?". "Ba da, zic, ce vreţi să facem? Haideţi cu nişte idei!". "Apăi, nu ştim nici noi ce vrem exact!". Mai mult civism, mai multă implicare în comunitate nu ar strica!

- Au trecut alegerile locale, urmează la sfârşit de an alegerile generale. Cum simţiţi momentul prin care trece România, în contextul acesta extern, tot mai nesigur? Suntem pe un drum bun sau există lucruri la care trebuie să fim atenţi?

- Părerea mea, care nu implică partidul din care fac parte, este că România nu mai e condusă de oamenii politici. Este condusă de tot felul de sfere de interese. Cei de afară ne spun ce să facem, cum să fa­cem, ce să vindem, cum să vindem şi vedem asta în fie­care zi în România. Trebuie să avem o clasă poli­tică şi nişte conducători care să lucreze pentru inte­resele României şi să îşi asume asta.

Foto: PRIMĂRIA HAŢEG (1)