"Nu sunt probleme cu șomajul. Numai să vrea lumea să muncească"
- Domnule Goia, ați câștigat, recent, al doilea mandat pentru funcția de primar al municipiului Hațeg. Ne-ar interesa să aflăm ce credeți că garantează o astfel de realegere? Ce contează, de fapt, pentru omul din Hațeg, când merge să voteze?
- Eu cred că cel mai mult, aici, la noi, contează seriozitatea, contează mult și liniștea din oraș și contează că lumea vede câte lucruri s-au făcut în acești patru ani. S-au asfaltat 25 de străzi pe fonduri europene și altele de la bugetul propriu, s-a refăcut rețeaua de canalizare, s-a reabilitat o creșă, s-a reabilitat o grădiniță cu program prelungit, în care avem 100 de copii, care iau două mese pe zi. Îi lasă părinții la 8 și îi iau la ora 17, când vin de la serviciu. Am amenajat sute de locuri de parcare, biblioteca, cantina socială, unde iau masa între 50 și 100 de copii din familii cu venituri mici, cu probleme.
- Pentru asemenea investiții, precum cele despre care ne vorbiți, e nevoie de mulți bani. Cum stați cu fondurile proprii, există colectări bune la bugetul local?
- Să știți că avem un buget bun. S-au înmulțit și se înmulțesc locurile de muncă, iar asta înseamnă, automat, bani din contribuții la bugetul local. De exemplu, firma de cablaje auto SEWS, care lucrează pentru mari producători ca Mercedes și Volkswagen, avea 80 de angajați în Hațeg, iar acum are peste 350 și mai au încă 150 de locuri libere! Le-am găsit un spațiu bun în oraș, am vorbit cu directorul pe România, iar ei s-au tot extins în ultimii ani, de când am ajuns primar. Nu au oameni la cât ar putea produce! Un alt investitor și-a deschis în zonă o fabrică de conserve cu 100 de angajați. Avem fabrică de melci, fabrică de ciuperci, avem un depozit cu 200 și ceva de angajați, avem firme de construcții, mai sunt Hidroelectrica, Hidroserv, spitalul și celelalte locuri de muncă în domeniul public. Nu sunt probleme cu șomajul, numai să vrea lumea să muncească!
- Pe lângă bugetul propriu, multe lucruri se pot face la nivel local, cu fonduri guvernamentale sau din bani de la Uniunea Europeană. Cum decurge accesarea de fonduri europene și cum e colaborarea cu autoritățile centrale, când vine vorba de proiecte comune? Presupun că aici sunt probleme de care se lovesc toate primăriile din orașe de mărimea Hațegului...
- O parte dintre probleme vin din faptul că nu știm dacă reușim să accesăm fondurile europene, nu știm dacă proiectele noastre vor fi câștigătoare și dacă le putem pune în aplicare. Iar noi stăm cu frica în sân că vine Curtea de Conturi și ne impută costurile pentru avize, pentru proiectul tehnic al dosarului de aplicație la fondurile UE, pentru studiile de fezabilitate. Dacă nu mi se aprobă proiectul? Vine Curtea de Conturi și mi-l pune în cârcă! Sunt vreo 700 de procese de genul acesta în țară, pe numele unor primari care au încercat să acceseze fonduri și nu au reușit. Legislația trebuie schimbată, nu se poate așa! Înțelegeți acum unul dintre motivele pentru care avem atâția bani netrași de la UE. Eu, până acum, am proiecte pe fonduri europene pentru reabilitarea spitalului, a rețelei electrice, pentru construcția unei școli noi, unde studiul de fezabilitate și proiectul sunt aproape finalizate. S-a mai încheiat un proiect acum pentru un corp de clădire cu zece săli de clasă la liceu, pentru o școală tehnologică, pentru că ne dorim ca tinerii de aici să fie pregătiți pentru meseriile care se cer pe piață. Se simte această necesitate! Acum lucrăm și la documentația pentru izolarea termică a blocurilor pe bani UE. E foarte greu, pentru că oamenii nu sunt organizați în asociații de proprietari, iar fără asta nu poți face nimic. Dar lucrăm zi de zi la toate astea și sperăm să reușim să avansăm cu aceste proiecte.
"Sunt instituții ale statului care se faultează între ele. De asta rămân atâția bani UE necheltuiți"
- E îmbucurător să aflăm că sunt atâtea investiții și afaceri care se dezvoltă în zona Hațegului. Țara Hațegului mai are, însă, un extraordinar atu, dincolo de seriozitatea oamenilor și de forța de muncă atât de căutate: turismul. Cum e exploatat potențialul turistic al Hațegului și al împrejurimilor?
- La noi, în Hațeg, funcționează un centru de informare turistică bine pus la punct și activ. Ne mândrim cu rezervația de zimbri, cu Muzeul Țării Hațegului, iar acum încercăm să facem și niște studii legate de cetatea medievală de la ieșirea din oraș. Ne-am lovit de niște reticențe aici, la fel ca și la alte proiecte. Mereu când vrei să faci ceva te trezești cu piedici, ba de la Mediu, ba de la Apele Române... De exemplu, am fost la Mediu și la Apele Române, ca să mă ajute să facem un proiect de reabilitare pe râul Galbena, să pice apa în cascadă, să punem lampioane pe marginea apei, să facem ceva frumos în oraș. Le-am lăsat cererea, căci ei sunt administratorii râurilor, și mi-au răspuns după o lună că nu se poate. Nici ei nu fac, dar nici pe noi nu ne lasă să facem. Eu pot să fac acolo o pistă de biciclete, dar cine merge să se dea cu bicicleta pe malul unui râu care miroase a mâl? Sunt instituții ale statului care se faultează unele pe altele și de-asta rămân și atâția bani UE necheltuiți...
"Pelerinajele la mormântul părintelui Arsenie Boca au umplut Hațegul de turiști"
- Pelerinajele la mormântul părintelui Arsenie Boca, aflat la Prislop, în apropiere de Hațeg, au devenit un adevărat fenomen de masă. Sunteți pregătiți pentru năvala perpetuă de turiști?
- Anul trecut, tot Hațegul a fost plin de turiști. Magazinul Billa din localitate are cele mai mari vânzări pe toată țara. Și nu doar el, ci și celelalte supermarketuri. Terasele erau pline zi de zi. Lumea vine la Prislop și stă câte două-trei zile în zonă, că sunt atâtea de vizitat la noi, dinozaurii, Biserica de la Densuș, Sarmizegetusa, Castelul Huniazilor, Țara Pădurenilor, Deva, te duci în Retezat, la Sânpetru, la Sântămăria- Orlea... Au apărut tot mai multe pensiuni în oraș. Numai pe strada Hunedoarei, din Hațeg, o să găsești, dacă mergi, 22 de locuințe care și-au amenajat locuri de cazare. Fiecare plătește la Finanțe pentru o cameră, două, trei, cât au. Iar asta se simte și în vânzările din oraș, căci noi primim cotă parte din TVA. Și de când sunt locurile de muncă în plus, vreo 250, la fabrica de cabluri, intră aproape 70.000 de lei în plus pe lună. Sunt bani! Pe an, asta înseamnă 8 miliarde de lei vechi, poți să asfaltezi străzi, poți să faci ceva!
- Domnule Goia, credeți că v-a ajutat funcția anterioară, cea de șef în Poliție, în activitatea de primar de acum?
- Sigur că m-a ajutat. În primul rând, am lucrat 23 de ani numai în Poliție și numai la Hațeg, pe toate liniile de muncă. Am lucrat pe economic, pe ordine publică, am lucrat și pe judiciar, apoi 11 ani am fost comandant. Am ieșit la pensie în 2011, iar în 2012, am candidat. Eram cunoscut de toți oamenii din Hațeg pentru ce am făcut, au avut încredere în mine. Oamenii apreciază ceea ce faci pentru ei, apreciază faptul că este liniște în oraș, apreciază cum le vorbești, că-i primești ori de câte ori au probleme. La mine nu există zi de audiențe, încerc să rezolv problemele atunci când apar și când vin oamenii să mi le spună.
"România nu e condusă de oamenii politici. E condusă de sfere de interese"
- Ce contează mai mult la nivel local, omul sau partidul, când vine vorba de alegeri?
- La nivel local nu contează partidul, aici întotdeauna se aleg oamenii. Aici contează ce ai făcut pe parcursul vieții, de când ești aici, dacă ești bun gospodar, dacă ești bun manager.
- Faptul că dumneavoastră, ca primar, ați răspuns așteptărilor oamenilor îl dovedește rezultatul alegerilor. Dar oamenii, hațeganii, răspund așteptărilor dumneavoastră? Ați putea să-i caracterizați?
- Hațeganii sunt oameni liniștiți, oameni calzi, muncitori, gospodari. Pe la noi, de când e lumea, fiecare om își vede de treaba lui. Asta e bine, pe de o parte. Pe de altă parte, parcă aș simți nevoia ca oamenii să fie un pic mai implicați. Mi-am făcut campania electorală din casă în casă, am fost pe stradă, prin blocurile oamenilor. Iar unii îmi ziceau: "Domn' primar, nu faceți ceva și pentru pensionari?". "Ba da, zic, ce vreți să facem? Haideți cu niște idei!". "Apăi, nu știm nici noi ce vrem exact!". Mai mult civism, mai multă implicare în comunitate nu ar strica!
- Au trecut alegerile locale, urmează la sfârșit de an alegerile generale. Cum simțiți momentul prin care trece România, în contextul acesta extern, tot mai nesigur? Suntem pe un drum bun sau există lucruri la care trebuie să fim atenți?
- Părerea mea, care nu implică partidul din care fac parte, este că România nu mai e condusă de oamenii politici. Este condusă de tot felul de sfere de interese. Cei de afară ne spun ce să facem, cum să facem, ce să vindem, cum să vindem și vedem asta în fiecare zi în România. Trebuie să avem o clasă politică și niște conducători care să lucreze pentru interesele României și să își asume asta.
Foto: PRIMĂRIA HAȚEG (1)