Ca multe dintre orăşelele României, şi Făgăraşul, străvechea aşezare din inima Transilvaniei, a avut de îndurat şocul dur al trecerii de la comunism la capitalism. Industria puternică de dinainte de '90 a ajuns pe butuci, iar puţinele afaceri cu capital străin sau autohton nu au fost în stare să dea o direcţie clară de dezvoltare oraşului. De câţiva ani, însă, Făgăraşul pare să-şi fi regăsit speranţa în... cultură. În inima oraşului vechi, cetatea medievală - locul la a cărui tihnă şi siguranţă au râvnit, de-a lungul veacurilor, atât mari domnitori munteni, cât şi principi ai Transilvaniei - se dezvoltă de-a dreptul uluitor. Treci dincolo de bastioanele cu creneluri şi parcă te-întorci în realitatea istorică din urmă cu sute de ani. O istorie reactivată la... "fir de păr", până în cele mai mici detalii. O cetate monumentală, într-o stare de conservare impresionantă, cu detalii şi finisaje de cel mai rafinat bun-gust, care i-a lăsat cu gura căscată pe specialiştii americani, care au urcat-o în "Top 3" cetăţi din Europa. La rândul lor, managerii cetăţii care găzduieşte Muzeul Ţării Făgăraşului au simţit imediat valul de popularitate şi au lansat, cu sprijinul autorităţilor locale, un plan de investiţii care să readucă monumentul la prestigiul pe care îl avea în epoca medievală. După ce şi-a dublat de la an la an numărul de vizitatori şi încasările, Cetatea Făgăraşului atacă acum o finanţare europeană de 5 milioane de euro şi are ambiţia de a deveni principalul motor de dezvoltare al oraşului.
Dragoste la prima vedere
- Doamnă Elena Băjenaru, în 2014, mulţi dintre români au fost surprinşi să afle, tocmai dintr-o publicaţie americană, "Huffington Post", că un mare site de planificare a călătoriilor, "Hopper", a clasat Cetatea Făgăraşului pe locul 2 între cele mai frumoase castele din lume, din punctul de vedere al arhitecturii. Cum aţi trăit acel moment şi cum aţi reuşit să profitaţi de această neaşteptată reclamă internaţională?
- Vestea a stârnit un ecou extraordinar. Cetatea parcă atunci a fost descoperită de români! Chiar de a doua zi, ne-am trezit cu oameni care spuneau că vor să vadă cetatea lăudată de americani. A trebuit să vină cineva din afară, să spună ce lucruri extraordinare avem, lucruri pe lângă care trecem zilnic şi nu le mai conştientizăm valoarea remarcabilă. Clasamentul a venit ca un dar pentru noi. Am deschis noi spaţii, cum ar fi Turnul Temniţei şi două dintre bastioane, şi ne-am zbătut să mărim oferta pentru vizitatori. Străinii şi cei care vin pentru prima dată aici sunt cu adevărat impresionaţi. Cetatea Făgăraş nu e o construcţie cu brizbrizuri, e o cetate solidă, monumentală şi foarte bine conservată. De altfel, unul dintre criteriile pentru care am fost nominalizaţi pe locul 2 a fost starea foarte bună de conservare şi faptul că arată ca în secolul XVII, nu a suferit foarte multe transformări de-a lungul timpului.
- Deşi nu se bucură de notorietatea altor cetăţi sau castele ale Transilvaniei, precum Hunedoara sau Branul, Cetatea Făgăraş are un aer special, care te face să te îndrăgosteşti de ea imediat ce îi treci pragul. Asta ni s-a întâmplat şi nouă, reporterilor de la "Formula AS", aflaţi în documentare în zona aceasta. Şi în cazul dvs. a fost dragoste la prima vedere?
- În 1992, când am terminat facultatea de istorie, am văzut la avizierul facultăţii din Bucureşti două posturi de muzeograf pentru Muzeul Ţării Făgăraşului. Ca toţi absolvenţii, şi eu, şi prietenul meu, care absolvise, şi el, istoria, eram puţin dezorientaţi. Ne-am zis să vedem despre ce este vorba şi atunci am vizitat pentru prima oară cetatea aceasta minunată. Aşa cum spuneţi, a fost dragoste la prima vedere! Am fost realmente impresionată din primul moment: nu îmi imaginam că într-un orăşel atât de mic poate exista o cetate atât de mare. Iar odată veniţi aici, nu ne-am mai pus niciodată problema să plecăm. Chiar dacă au mai fost propuneri de la alte muzee, nu ne-am dorit niciodată să plecăm de aici. Eu, una, m-am ataşat foarte tare de cetate şi de ceea ce am făcut aici, până la a fi numită director.
Când autorităţile se implică
- Cum arăta monumentul în anii '90, când aţi venit aici?
- Când am ajuns prima oară în cetate, muzeul avea un spaţiu expoziţional de doar zece încăperi, birourile erau într-o singură cameră, însă exista o cramă în fosta pivniţă a cetăţii şi era şi un hotel, cu bar, în corpul de la intrare. Prin 2008-2009, când am mai fost vizitaţi de colegii dumneavoastră de la "Formula AS", aveam căldură doar în zona de birouri, deci, condiţiile erau grele. Din 2012, însă, municipalitatea s-a implicat mult mai activ în dezvoltarea cetăţii, conştientizând potenţialul turistic şi economic. Eu cred cu tărie că cetatea poate să susţină financiar oraşul, dacă este promovată cum trebuie!
În 2012, când am preluat mandatul de manager, am primit fonduri pentru a aranja spaţiile unde noi funcţionam cu depozitele şi, astfel, am mărit spaţiul care se poate vizita, am extins expoziţia permanentă, care prezintă istoria, etnografia şi arta Ţării Făgăraşului. În prezent, turiştii pot vedea aici o trecere în revistă a istoriei Ţării Făgăraşului, într-o înşiruire de evenimente, în contextul istoriei naţionale: să nu uităm că cetatea aceasta, centrul unuia dintre cele mai mari domenii din Transilvania, are o istorie puternic impregnată de românism. Făgăraşul s-a aflat, adesea, în posesia domnilor munteni, Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul sau Vlad Ţepeş, iar Mihai Viteazul o considera cetate de scaun!
- Muzeul are şi o impresionantă colecţie de icoane pe sticlă, semnate de nume mari ale artei populare. Cum aţi făcut posibilă prezentarea acestor capodopere, care se găsesc doar în colecţii particulare?
- Una dintre direcţiile principale pe care ne-am concentrat a fost tocmai atragerea alături de noi a colecţionarilor particulari. Sunt oameni în România care au un patrimoniu deosebit de valoros, care nu poate fi văzut de omul obişnuit. Avem o colecţie de glăjărie, de la faimoasele glăjării de la Porumbacu şi Bixad, colecţia de icoane pe sticlă de care pomeneaţi, o colecţie de ţesături şi broderii săseşti, piese extrem de valoroase. În plus, organizăm în fiecare an cam zece expoziţii temporare, alături de muzee importante din zona noastră. Avem, de exemplu, un parteneriat de durată cu Muzeul Bruckental din Sibiu. În acest an, vom face o expoziţie dedicată stăpânilor Făgăraşului, la care vor participa muzee din întreaga ţară, care au piese care se leagă de numele domnilor români sau ale principilor ardeleni care au deţinut cetatea. Vom avea piese absolut remarcabile din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei de la Cluj-Napoca şi ale Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
Lebedele negre şi deschiderea porţilor
- În secolul XVII, principesele castelului au adus aici, pe apa din şanţul din jurul cetăţii, mai multe lebede. De fapt, Zsuzsanna Lorantffy a fost cea care le-a adus şi tot ea a dat instrucţiuni clare îngrijitorilor cetăţii, să li se ofere o raţie de hrană de o pâine de secară pe zi. De câţiva ani, noi avem peste 20 de lebede, dintre care două negre, plus mai mulţi puişori, care sunt o atracţie deosebită pentru oamenii din oraş şi pentru vizitatori. Sunt multe astfel de mici detalii, prin care încercăm să reînviem poveştile cetăţii de odinioară. Bunăoară, în special pentru cei mici, am creat o gardă a cetăţii, care execută schimbul în fiecare sâmbătă şi duminică, de la ora 12. Deschiderea porţilor cetăţii se desfăşura după un anumit ritual, iar noi reconstituim acest moment. Se bat tobele, se deschid porţile cetăţii, se spun rugăciuni speciale. Garda are armuri reconstituite după cele originale, sunt foarte frumoase. Ne-am imaginat noi că va fi un impact la public, dar este mult mai mare decât am crezut!
Comandanţii NATO, la sfat în Sala Tronului!
- Cetatea Făgăraşului s-a dezvoltat nu doar în zona muzeală şi turistică, ci şi în cea a afacerilor. Managementul inteligent se potriveşte, deci, şi cu istoria...
- La sfârşitul anului trecut, am deschis Sala Tronului, pentru a aduce şi venituri suplimentare. Am gândit noile spaţii ca săli multifuncţionale, care pot fi închiriate pentru diferite evenimente, conferinţe, workshop-uri. Mobilierul (executat impecabil la o firmă din Alba Iulia), deşi este inspirat din modelele de epocă, e totuşi confortabil şi poate fi folosit. Primul mare eveniment găzduit de Sala Tronului - pentru care am făcut eforturi deosebite ca să terminăm toate detaliile de pus la punct - a fost o reuniune a Comandamentului Alianţei Atlanticului de Nord de la Napoli. Ei aveau aplicaţii la acea dată aici, la Cincu. A fost ca un examen pentru noi. A trebuit să ne organizăm foarte repede, pentru că în februarie nu aveam nimic în sala tronului, iar în luna mai, mobilierul era deja pus în sală. Şi noi, şi municipalitatea, am primit scrisori de mulţumire din partea NATO, iar după eveniment, au continuat să vină la noi fie ofiţeri superiori, fie soldaţi NATO, semn că cei care au fost aici prima oară au spus mai departe despre ce au văzut aici. Se pot organiza şi evenimente de mai mici dimensiuni, dar şi evenimente cu până la 150 de invitaţi. Sălile noastre pot găzdui şi ceremonii civile de căsătorie. Dorinţa tinerilor de a se căsători în aceste spaţii istorice este destul de mare, aşa că avem numeroase programări de-a lungul acestui an.
- Povestiţi-ne un pic despre mecanismul de finanţare a lucrărilor impresionante de aici. Din ce bani aţi reuşit să faceţi tot ce aţi făcut?
- Tot ce s-a făcut până acum în cetate s-a făcut din fonduri de la autorităţile locale şi, o mică parte, din fondurile noastre proprii. Acum se deschide, însă, o sesiune de aplicaţii pe fondurile europene şi vom depune un proiect pentru restraurarea zidurilor cetăţii. De asemenea, se vor reface podurile de peste şanţul cu apă din jurul cetăţii. E un proiect de 5 milioane de euro, finanţare maximă, iar proiectul nostru a trecut de prima fază de avizare.
- Cum se traduce, în cifre, această revigorare din ultimii ani a Cetăţii Făgăraşului?
- Numărul de vizitatori a crescut de la 19.000 în 2012, la peste 50.000 în 2014. În 2015, am avut 75.000 de vizitatori, iar veniturile s-au dublat de la an la an. Şi anul acesta, raportat la acelaşi moment din anul trecut, numărul vizitatorilor s-a dublat, deci, cu siguranţă, vom trece de 100.000 de vizitori în 2016!
- Succes şi de acum înainte! În memoria timpului veţi rămâne, cu siguranţă, una din "marile Doamne" ale Cetăţii din Făgăraş.
Foto: DREAMSTIME/ ZIARUL LUMINA
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
