Ca multe dintre orășelele României, și Făgărașul, străvechea așezare din inima Transilvaniei, a avut de îndurat șocul dur al trecerii de la comunism la capitalism. Industria puternică de dinainte de '90 a ajuns pe butuci, iar puținele afaceri cu capital străin sau autohton nu au fost în stare să dea o direcție clară de dezvoltare orașului. De câțiva ani, însă, Făgărașul pare să-și fi regăsit speranța în... cultură. În inima orașului vechi, cetatea medievală - locul la a cărui tihnă și siguranță au râvnit, de-a lungul veacurilor, atât mari domnitori munteni, cât și principi ai Transilvaniei - se dezvoltă de-a dreptul uluitor. Treci dincolo de bastioanele cu creneluri și parcă te-întorci în realitatea istorică din urmă cu sute de ani. O istorie reactivată la... "fir de păr", până în cele mai mici detalii. O cetate monumentală, într-o stare de conservare impresionantă, cu detalii și finisaje de cel mai rafinat bun-gust, care i-a lăsat cu gura căscată pe specialiștii americani, care au urcat-o în "Top 3" cetăți din Europa. La rândul lor, managerii cetății care găzduiește Muzeul Țării Făgărașului au simțit imediat valul de popularitate și au lansat, cu sprijinul autorităților locale, un plan de investiții care să readucă monumentul la prestigiul pe care îl avea în epoca medievală. După ce și-a dublat de la an la an numărul de vizitatori și încasările, Cetatea Făgărașului atacă acum o finanțare europeană de 5 milioane de euro și are ambiția de a deveni principalul motor de dezvoltare al orașului.
Dragoste la prima vedere
- Doamnă Elena Băjenaru, în 2014, mulți dintre români au fost surprinși să afle, tocmai dintr-o publicație americană, "Huffington Post", că un mare site de planificare a călătoriilor, "Hopper", a clasat Cetatea Făgărașului pe locul 2 între cele mai frumoase castele din lume, din punctul de vedere al arhitecturii. Cum ați trăit acel moment și cum ați reușit să profitați de această neașteptată reclamă internațională?
- Vestea a stârnit un ecou extraordinar. Cetatea parcă atunci a fost descoperită de români! Chiar de a doua zi, ne-am trezit cu oameni care spuneau că vor să vadă cetatea lăudată de americani. A trebuit să vină cineva din afară, să spună ce lucruri extraordinare avem, lucruri pe lângă care trecem zilnic și nu le mai conștientizăm valoarea remarcabilă. Clasamentul a venit ca un dar pentru noi. Am deschis noi spații, cum ar fi Turnul Temniței și două dintre bastioane, și ne-am zbătut să mărim oferta pentru vizitatori. Străinii și cei care vin pentru prima dată aici sunt cu adevărat impresionați. Cetatea Făgăraș nu e o construcție cu brizbrizuri, e o cetate solidă, monumentală și foarte bine conservată. De altfel, unul dintre criteriile pentru care am fost nominalizați pe locul 2 a fost starea foarte bună de conservare și faptul că arată ca în secolul XVII, nu a suferit foarte multe transformări de-a lungul timpului.
- Deși nu se bucură de notorietatea altor cetăți sau castele ale Transilvaniei, precum Hunedoara sau Branul, Cetatea Făgăraș are un aer special, care te face să te îndrăgostești de ea imediat ce îi treci pragul. Asta ni s-a întâmplat și nouă, reporterilor de la "Formula AS", aflați în documentare în zona aceasta. Și în cazul dvs. a fost dragoste la prima vedere?
- În 1992, când am terminat facultatea de istorie, am văzut la avizierul facultății din București două posturi de muzeograf pentru Muzeul Țării Făgărașului. Ca toți absolvenții, și eu, și prietenul meu, care absolvise, și el, istoria, eram puțin dezorientați. Ne-am zis să vedem despre ce este vorba și atunci am vizitat pentru prima oară cetatea aceasta minunată. Așa cum spuneți, a fost dragoste la prima vedere! Am fost realmente impresionată din primul moment: nu îmi imaginam că într-un orășel atât de mic poate exista o cetate atât de mare. Iar odată veniți aici, nu ne-am mai pus niciodată problema să plecăm. Chiar dacă au mai fost propuneri de la alte muzee, nu ne-am dorit niciodată să plecăm de aici. Eu, una, m-am atașat foarte tare de cetate și de ceea ce am făcut aici, până la a fi numită director.
Când autoritățile se implică
- Cum arăta monumentul în anii '90, când ați venit aici?
- Când am ajuns prima oară în cetate, muzeul avea un spațiu expozițional de doar zece încăperi, birourile erau într-o singură cameră, însă exista o cramă în fosta pivniță a cetății și era și un hotel, cu bar, în corpul de la intrare. Prin 2008-2009, când am mai fost vizitați de colegii dumneavoastră de la "Formula AS", aveam căldură doar în zona de birouri, deci, condițiile erau grele. Din 2012, însă, municipalitatea s-a implicat mult mai activ în dezvoltarea cetății, conștientizând potențialul turistic și economic. Eu cred cu tărie că cetatea poate să susțină financiar orașul, dacă este promovată cum trebuie!
În 2012, când am preluat mandatul de manager, am primit fonduri pentru a aranja spațiile unde noi funcționam cu depozitele și, astfel, am mărit spațiul care se poate vizita, am extins expoziția permanentă, care prezintă istoria, etnografia și arta Țării Făgărașului. În prezent, turiștii pot vedea aici o trecere în revistă a istoriei Țării Făgărașului, într-o înșiruire de evenimente, în contextul istoriei naționale: să nu uităm că cetatea aceasta, centrul unuia dintre cele mai mari domenii din Transilvania, are o istorie puternic impregnată de românism. Făgărașul s-a aflat, adesea, în posesia domnilor munteni, Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul sau Vlad Țepeș, iar Mihai Viteazul o considera cetate de scaun!
Tot în expoziția permanentă avem și o prezentare pe scurt a etnografiei Țării Făgărașului, cu amenajarea unui interior țărănesc, cu porturile și cu ceramica specifice zonei. Am făcut, apoi, o reconstituire de epocă în Sala Dietei. La mijlocul secolului al XVII-lea, mai multe diete ale Transilvaniei s-au ținut aici, pentru că cetatea devenise reședință temporară a principilor Transilvaniei.
- Muzeul are și o impresionantă colecție de icoane pe sticlă, semnate de nume mari ale artei populare. Cum ați făcut posibilă prezentarea acestor capodopere, care se găsesc doar în colecții particulare?
- Una dintre direcțiile principale pe care ne-am concentrat a fost tocmai atragerea alături de noi a colecționarilor particulari. Sunt oameni în România care au un patrimoniu deosebit de valoros, care nu poate fi văzut de omul obișnuit. Avem o colecție de glăjărie, de la faimoasele glăjării de la Porumbacu și Bixad, colecția de icoane pe sticlă de care pomeneați, o colecție de țesături și broderii săsești, piese extrem de valoroase. În plus, organizăm în fiecare an cam zece expoziții temporare, alături de muzee importante din zona noastră. Avem, de exemplu, un parteneriat de durată cu Muzeul Bruckental din Sibiu. În acest an, vom face o expoziție dedicată stăpânilor Făgărașului, la care vor participa muzee din întreaga țară, care au piese care se leagă de numele domnilor români sau ale principilor ardeleni care au deținut cetatea. Vom avea piese absolut remarcabile din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei de la Cluj-Napoca și ale Muzeului Național de Istorie a României din București.
Lebedele negre și deschiderea porților
- Mulți dintre vizitatori se opresc să fotografieze lebedele de pe apa ce înconjoară cetatea. Care este povestea lor?
- În secolul XVII, principesele castelului au adus aici, pe apa din șanțul din jurul cetății, mai multe lebede. De fapt, Zsuzsanna Lorantffy a fost cea care le-a adus și tot ea a dat instrucțiuni clare îngrijitorilor cetății, să li se ofere o rație de hrană de o pâine de secară pe zi. De câțiva ani, noi avem peste 20 de lebede, dintre care două negre, plus mai mulți puișori, care sunt o atracție deosebită pentru oamenii din oraș și pentru vizitatori. Sunt multe astfel de mici detalii, prin care încercăm să reînviem poveștile cetății de odinioară. Bunăoară, în special pentru cei mici, am creat o gardă a cetății, care execută schimbul în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 12. Deschiderea porților cetății se desfășura după un anumit ritual, iar noi reconstituim acest moment. Se bat tobele, se deschid porțile cetății, se spun rugăciuni speciale. Garda are armuri reconstituite după cele originale, sunt foarte frumoase. Ne-am imaginat noi că va fi un impact la public, dar este mult mai mare decât am crezut!
Comandanții NATO, la sfat în Sala Tronului!
- Cetatea Făgărașului s-a dezvoltat nu doar în zona muzeală și turistică, ci și în cea a afacerilor. Managementul inteligent se potrivește, deci, și cu istoria...
- La sfârșitul anului trecut, am deschis Sala Tronului, pentru a aduce și venituri suplimentare. Am gândit noile spații ca săli multifuncționale, care pot fi închiriate pentru diferite evenimente, conferințe, workshop-uri. Mobilierul (executat impecabil la o firmă din Alba Iulia), deși este inspirat din modelele de epocă, e totuși confortabil și poate fi folosit. Primul mare eveniment găzduit de Sala Tronului - pentru care am făcut eforturi deosebite ca să terminăm toate detaliile de pus la punct - a fost o reuniune a Comandamentului Alianței Atlanticului de Nord de la Napoli. Ei aveau aplicații la acea dată aici, la Cincu. A fost ca un examen pentru noi. A trebuit să ne organizăm foarte repede, pentru că în februarie nu aveam nimic în sala tronului, iar în luna mai, mobilierul era deja pus în sală. Și noi, și municipalitatea, am primit scrisori de mulțumire din partea NATO, iar după eveniment, au continuat să vină la noi fie ofițeri superiori, fie soldați NATO, semn că cei care au fost aici prima oară au spus mai departe despre ce au văzut aici. Se pot organiza și evenimente de mai mici dimensiuni, dar și evenimente cu până la 150 de invitați. Sălile noastre pot găzdui și ceremonii civile de căsătorie. Dorința tinerilor de a se căsători în aceste spații istorice este destul de mare, așa că avem numeroase programări de-a lungul acestui an.
- Povestiți-ne un pic despre mecanismul de finanțare a lucrărilor impresionante de aici. Din ce bani ați reușit să faceți tot ce ați făcut?
- Tot ce s-a făcut până acum în cetate s-a făcut din fonduri de la autoritățile locale și, o mică parte, din fondurile noastre proprii. Acum se deschide, însă, o sesiune de aplicații pe fondurile europene și vom depune un proiect pentru restraurarea zidurilor cetății. De asemenea, se vor reface podurile de peste șanțul cu apă din jurul cetății. E un proiect de 5 milioane de euro, finanțare maximă, iar proiectul nostru a trecut de prima fază de avizare.
- Cum se traduce, în cifre, această revigorare din ultimii ani a Cetății Făgărașului?
- Numărul de vizitatori a crescut de la 19.000 în 2012, la peste 50.000 în 2014. În 2015, am avut 75.000 de vizitatori, iar veniturile s-au dublat de la an la an. Și anul acesta, raportat la același moment din anul trecut, numărul vizitatorilor s-a dublat, deci, cu siguranță, vom trece de 100.000 de vizitori în 2016!
- Succes și de acum înainte! În memoria timpului veți rămâne, cu siguranță, una din "marile Doamne" ale Cetății din Făgăraș.
Foto: DREAMSTIME/ ZIARUL LUMINA