Programul pentru vindecarea cancerului mamar şi ovarian
Dragă "Formula AS",
Vă trimit alăturat un tratament pe bază de ceaiuri, folosit de mine şi de alte persoane, care s-au făcut bine de cancer mamar şi ovarian. Tratamentul pe care l-am urmat, în marea lui majoritate, mi-a fost recomandat de un preot ierodiacon. Diagnosticul meu a fost, în urma mamografiei, tumoră canceroasă la sân. Încă un lucru pe care cred că e necesar să îl spun: au trecut mai mult de 15 ani de când m-am vindecat.
Deoarece nu am nicio contribuţie la stabilirea tratamentului, vă rog să nu-mi daţi numele real în ziar. Singura mea contribuţie este doar că l-am respectat cu sfinţenie. L-am luat cu precizie de secundă, aş zice. Toate persoanele pe care le-am cunoscut şi l-au urmat trăiesc şi azi. Cele care l-au încercat, dar nu au respectat orele, nu mai trăiesc, în cazul lor, a învins boala.
Vă doresc toate cele bune, mult succes în activitatea dumneavoastră profesională şi în cea familială.
Cu tot respectul,
MIOARA
Prepararea ceaiurilor şi a sucului de sfeclă
* Ceaiul I se compune din zece plante, şi anume:
soc, mătase de porumb, Ceai Diuretic 3, rădăcină de osul-iepurelui, rădăcină de brusture, flori de albăstrele, coajă de cruşin, păpădie - rădăcină şi frunze, coada-calului, frunze de mesteacăn.
Se procură ceaiurile de la Plafar, în punguliţe de 100 g. Cele 10 plicuri se răstoarnă într-un lighean, de exemplu, şi se amestecă, apoi se depozitează în pungi de hârtie. Dacă nu se găseşte una din cele zece plante componente, se poate începe totuşi tratamentul cu celelalte, până la procurarea celei de-a zecea.
Mod de preparare: Se fierbe o cană de apă în clocot, se răstoarnă peste o lingură din acest amestec. Se acoperă, se infuzează timp de 15 minute, apoi se strecoară.
Atenţie! Ceaiul I scade tensiunea! În compensaţie, se va bea un pahar de vin roşu, natural, sau se va mânca mai sărat. Cafeaua este interzisă!
* Ceaiul II se compune din două plante, şi anume: coajă de stejar şi tătăneasă.
Mod de preparare: Se fierbe o cană de apă cu două linguri de tătăneasă şi două linguri de coajă de stejar, timp de 5 minute, apoi se strecoară.
Ceaiurile se vor administra la ore fixe: 7, 12, 16, 21.
* Sucul de sfeclă roşie se prepară dintr-o sfeclă spălată, tăiată felii cu coajă cu tot, peste care se adaugă apă cât să o acopere şi se fierbe până scade la jumătate. Din acest suc se măsoară o lingură, adăugându-se un gălbenuş proaspăt de ou (sau două, în funcţie de luna de tratament) şi o lingură de smântână. Sub această denumire de suc de sfeclă se va înţelege tot acest amestec. Sucul de sfeclă se prepară pentru maximum 2-3 zile (se păstrează la frigider). Este important să precizăm că se foloseşte acelaşi tip de sfeclă în perioada celor 12 zile de la începutul fiecărei luni: în caz că nu se găseşte sfeclă roşie (cea recomandată pentru tratament), se poate folosi sfeclă albă.
Timp de trei săptămâni, la începutul tratamentului de ceaiuri, este interzisă consumarea cafelei, a zahărului (este permisă consumarea a două linguriţe de zahăr, dar numai fierte în apă) şi a oţetului.
Este permisă consumarea gemului, dar în limita celor două linguriţe. De precizat că acestea trebuie consumate cu restricţie.
Tratamentul durează trei ani şi jumătate!
SCHEMA DE TRATAMENT
Primele 3 luni
Ora 6.30 - Se clăteşte gura cu apă cu bicarbonat, timp de 15 minute.
Ora 6.45 - Micul dejun (pentru a nu se începe tratamentul pe stomacul gol).
Ora 7.00 - Se ia sucul de sfeclă (1 lingură de suc de sfeclă + 2 gălbenuşuri + 1 lingură smântână).
Ora 12.00 (după masă) - Se bea o cană din ceaiul I + o cană din ceaiul II.
Ora 16.00 (după gustare) - Se bea o cană din ceaiul I + o cană din ceaiul II.
Ora 19.00 (după ce se clăteşte gura cu apă cu bicarbonat) - Se ia sucul de sfeclă (1 lingură de suc + 2 gălbenuşuri + 1 lingură smântână).
Ora 21.00 (după masă) - Se bea o cană din ceaiul I + o cană din ceaiul II.
Sucul de sfeclă se va administra numai în primele 12 zile (consecutive) ale fiecărei luni. Până la sfârşitul lunii, se vor bea doar ceaiurile, după aceeaşi schemă.
Clătitul cu bicarbonat se face de cel puţin două ori pe zi, înainte de masă.
Orele de tratament trebuie respectate cu stricteţe, ca şi ordinea ceaiurilor (mai întâi ceaiul I, apoi ceaiul II).
Lunile 4-6 (inclusiv)
Sucul de sfeclă se prepară astfel: 1 lingură de suc de sfeclă + 1 gălbenuş + 1 lingură smântână, şi se administrează doar în primele două zile ale fiecărei luni (o dată la ora 7, o dată la ora 19). Ceaiurile se vor bea după schema de tratament indicată anterior.
Luna a 7-a până la 1 an şi 3 luni (inclusiv)
Ceaiul II se va prepara acum din 1 lingură coajă de stejar şi 1 lingură tătăneasă.
Sucul de sfeclă se va lua numai în prima zi a fiecărei luni, până la sfârşitul tratamentului.
1 an şi 4 luni până la 1 an şi 6 luni (inclusiv)
Se bea ceaiul II o singură dată pe zi, de preferinţă dimineaţa (ora 7 sau 12). Ceaiul I se va bea ca şi până acum.
După 1 an şi 6 luni
Se bea ceaiul I o singură dată pe zi, odată cu ceaiul II (ambele la ora 7 sau la ora 12).
În timpul tratamentului se pot face pauze în administrarea ceaiurilor, astfel:
* după un an - o zi pe săptămână
* după un an şi 6 luni - două zile pe săptămână
* după un an şi 8 luni - trei zile pe săptămână
* începând cu doi ani şi jumătate - se va face pauză patru zile pe săptămână, până la sfârşitul tratamentului.
Este bine ca tratamentul să se înceapă lunea, cât mai aproape de data de 1 a lunii.
Tratamentul nu se va întrerupe! Pentru aceasta, ceaiurile trebuie procurate din timp, în cantităţi suficiente.
Mesele trebuie să fie cât mai consistente. Carnea nu se va scoate din alimentaţie, dar se va consuma doar de 2-3 ori pe săptămână. Este bine să se consume citrice, în special grepfruit.
Este indicat ca tratamentul să fie urmat imediat după depistarea bolii. Vindecarea se produce în timp, iar efectele se vor vedea pe parcurs.
Trebuie evitate răcelile de orice fel. Picioarele să fie în permanenţă calde!
Persoanele care ţin post vor cere dezlegare de la preot pentru zilele de post în care sunt nevoite să consume gălbenuş de ou şi smântână.
Rostopasca şi bolile de ficat
Când suntem tineri, sfidăm sănătatea, agresând-o cu nopţi pierdute, cu tutun, cu băuturi, cu abuz de mâncare, carne, grăsimi, dulciuri, eforturi prelungite în exces, abuz de medicamente şi altele. Ajungem la vârsta de pensionare cu sănătatea ruinată şi abia atunci începem să o preţuim, fiindcă omul preţuieşte ceea ce n-are. Deseori auzim pe unii spunând: "Şi dacă mor, ce-o să fie?". Dar omul nu moare, se chinuieşte un timp şi chinuieşte şi pe alţii, pe cei din jurul său. Omul bolnav e dificil, nervos, pretenţios, bănuitor, cu moralul la pământ, influenţând negativ şi pe cei din jur.
Experienţa de-o viaţă m-a învăţat multe şi aş vrea să dau din această experienţă şi altora şi totodată să învăţ de la alţii. Până la 64 de ani, am făcut 6 operaţii. La 21 de ani, operat la un picior, am rămas cu osteomielită, calciu vicios şi reumatism. La 31 de ani, operat de ulcer duodenal. După vârsta de 60 de ani, am făcut două operaţii de hernie inghinală, apoi mi s-a scos fierea şi ultima operaţie, în 1988 - de prostată. Unul din chirurgi mi-a spus, glumind: "Nea Mihuţ, hai să-ţi pun un fermoar pe burtă, ca să nu mai trebuiască să te tai". Când m-a deschis pentru fiere, au văzut la ficat şi un început de ciroză, drept care mi s-a spus să nu beau alcool, să nu fumez, să nu mănânc: acru, piperat, sărat, gras, alimente care fermentează, să nu mă obosesc, să nu mă enervez, să nu..., să nu... Unde am mai fost bolnav şi de TBC, hemoroizi, reumatism şi altele, trebuia să trăiesc ca un pustnic, şi chiar şi aşa, mi se mai prevedeau doar câţiva ani. Noroc cu o mătuşă care tratase cu bune rezultate mai multe cazuri de hepatită, ciroză, boli de bilă şi ficat, şi care mi-a dat şi mie remediul. Îl reproduc, ca să le fie de folos şi altora.
Reţeta: am cules rostopască cu rădăcină, cu flori şi păstăi verzi de seminţe, am spălat-o bine şi am pus-o la uscat circa zece zile. Într-un litru de apă în clocot am pus o mână bună de plantă uscată - circa 20 g - care a fiert încă 15 minute. Am strecurat-o şi am pus-o la frigider. Timp de 15 zile am băut câte 3 ceşcuţe pe zi (3x50 ml), cu 30 minute înainte de fiecare masă, mâncarea în acest timp constând numai din cartofi copţi fără sare, pâine prăjită, la discreţie, şi apă. Altceva, absolut nimic. Bineînţeles, am repetat reţeta pentru a ajunge ceaiul 15 zile. Atenţie! A nu se depăşi doza de 20 g de rostopască la un litru de apă. Folosită în exces, această plantă e toxică!
Rezultatul: de opt ani, toate analizele pentru ficat sunt excelente. În timpul celor 15 zile am slăbit circa 7 kg. De atunci mă menţin la 75 kg (la 1,75 m înălţime), nu mă îngraş, nu slăbesc. Mănânc şi beau normal, carne rar, la 2-3 săptămâni, mai mult legume, iar pâine (neagră sau albă) numai prăjită. De atunci, nu am mai luat nici un medicament. Înainte de tratament - un şpriţ sau o gură de tărie mă ameţeau, acum nu. Aşa cunoşti un om bolnav de ficat: ameţeşte la prima înghiţitură alcoolică. Nu obosesc, chiar la muncă brută de 10-12 ore pe zi. Cui am mai recomandat acest procedeu a avut rezultate foarte bune; mai ales după hepatită, nu mai trebuie să ţii regim toată viaţa. Rostopasca se găseşte la Plafar, dar e mai bine să o culegem noi. O găsim în toate parcurile şi grădinile blocurilor, în toată ţara. E prima plantă care înverzeşte primăvara şi ultima care dispare după prima zăpadă sau îngheţ.
Această plantă este mai bună în stare verde, pentru tratarea eczemelor şi a negilor. Pur şi simplu se freacă locul bolnav cu frunzele ei, care lasă un suc maroniu. De ficat şi bilă suferă mai mult de o treime din populaţie.
ing. IOAN MIHUŢ - Bucureşti