Tribuna medicală

Vara - cel mai bun medicament pentru psoriazis

Cercetări recente arată că vara are cele mai bune ingrediente pentru tratarea acestei afecţiuni, altfel ex­trem de dificil de gestio­nat. Iată cele trei "medi­camente anti-psoriazis" pe care anotimpul estival le livrează gratuit celor care ştiu să beneficieze de ele:
* Radiaţia solară - con­­ţine radiaţii ultra­vio­lete, care în cantităţi mo­derate încetinesc proce­sul de mul­tiplicare a ce­lu­lelor pielii, ajutând în schimb la matu­rizarea acestora.
* Aerul umed - este spe­cific verii şi împiedică deshidratarea rapidă a pie­lii, ameliorând astfel pso­riazisul.
* Aerosolii - se formează din particule de apă de mare sau din vaporii emanaţi de păduri, particule care capătă sarcină electrică. În special aerosolii marini au capacitatea de a trata cu o eficienţă incredibilă psoria­zisul.

Femeile inteligente - garanţia sănătăţii mintale şi a longevităţii bărbaţilor

Un colectiv de medici şi psihologi scoţieni, con­duşi de profesorul emerit Law­rence Whalley, de la Univer­sitatea de Medicină din Aber­deen, a studiat vreme de trei de­cenii sănătatea min­tală şi fizică a bărbaţilor, cu ajutorul unor chestionare în care aceştia ur­mau să-şi descrie stilul de viaţă şi armonia în cuplu. Concluzia a fost că cel mai bun medica­ment pentru ca bărbaţii să trăiască vreme îndelungată şi cu funcţiile creierului nealterate este să aibă alături o fe­meie inteligentă, ca­pa­bilă de comu­nicare, de con­ver­saţii incitante, de activităţi comune solicitante emo­­ţional şi cerebral (spectacole, expo­ziţii sau ex­cursii). La acestea se adaugă afec­ţiunea, un suport nepreţuit la vârsta a treia!

Prietenii - antidot pentru durere

Psihologii suedezi au ajuns la concluzia că per­soanele sociabile, cu mulţi prieteni, obişnuite ca zil­nic să dăruiască şi să primească afecţiune, sunt mult mai rezistente la dureri şi au capacitatea de a se recu­pera mai repede după şocuri, traumatisme, accidente etc. Biologii susţin că totul este legat de endorfine, nişte substanţe produse de creier şi care ne dau senti­mentul de bine, de relaxare, de uşoară euforie, atunci când ajung în sânge. Per­soanele cu mulţi prieteni îşi exersează zilnic, fără să-şi dea seama, creierul să fabrice aceste sub­stan­ţe. Or, aceste endor­fine, la ne­voie, se transformă în medicamente anti-durere pe care corpul şi le auto-ad­mi­nistrează în mod reflex. Apoi, chiar calmantele sau anestezicele admi­nistrate în timpul lucrărilor sto­ma­tologice sau al inter­ven­ţiilor chirugicale prind mai bine la persoanele cu mulţi prieteni, care au această obişnuinţă a fericirii.

Nebunia şi traumele emoţionale

Profesorul universitar Peter Kindermann, de la Universitatea din Liverpool, afirmă, după zeci de ani de observaţii şi studii statistice, că genetica influen­ţează prea puţin sănătatea mentală, în raport cu fac­torii sociali, cu stilul de viaţă, cu educaţia şi modelele de viaţă avute de fiecare persoană în parte. În opinia lui şi a altor somităţi în materie, guvernele cheltuiesc sume enorme pentru a studia corelaţia dintre codul genetic şi diferitele forme de demenţă, pierzând din vedere lucruri esenţiale. Profesorul Kindermann consi­deră că, în locul miliardelor cheltuite pe studii genetice irelevante, statele ar trebui să aloce fonduri de urgenţă pentru a le oferi ajutor şi consiliere psiho­logică oamenilor care suferă traume emoţionale, care sunt excluşi din societate pe raţiuni financiare, ori care nu rezistă la mediul tot mai competitiv în care trăiesc. Apoi, simpla gestionare inteligentă a depen­denţelor de internet, de jocuri pe calculator sau de diferite substanţe (alcool, droguri) ar face să dispară mai mult de jumătate din cazurile care necesită în prezent ajutor psihiatric.

Domnişoarelor, mâncaţi fructe!

Nu este vorba de un truc pentru a avea o siluetă de invidiat, ci de concluziile Universităţii Harvard, legate de apariţia şi evoluţia cance­rului la sân. Este vorba de o cerce­tare-gigant, care a durat nu mai puţin de 25 de ani şi a presupus ţinerea sub observaţie a 90.000 de femei, din adolescenţă şi până aproape de vârsta a treia. Concluzia a fost că adolescentele care au consumat, de trei ori pe zi, câte o porţie de fruc­te, au avut la vârsta adultă o rată a cancerului ma­mar cu peste 25% mai mică decât cele care au con­sumat doar o porţie de fructe la două zile. Pentru a obţine acest efect, pot fi consumate orice fel de fruc­te, partipantele la studiu preferând totuşi merele, por­tocalele, strugurii şi diverse fructe de sezon (cireşe, afine, zmeură etc.).

Atenţie la luna plină!

Deşi ştiinţa refuză să recunoască efectul lunii asupra sănătăţii omeneşti, observaţiile statistice din ultimul timp arată că atunci când luna ajunge la apo­geu, creşte numărul insomniilor, dar şi al actelor anti­sociale sau al sinuciderilor. Multă vreme s-a crezut că această statistică este mai degrabă produsă de aşa-numitul mit al lunii pline prezent în folclorul popoa­relor, însă cercetătorii canadieni au vrut să afle ade­vărul. Pentru aceasta, au urmă­rit 5.800 de copii, loca­li­zaţi pe cinci continente, vreme de un an. Analiza datelor după acest interval de timp a arătat fără dubiu că cei mici dorm mai puţin, sunt mai agitaţi şi mai predispuşi la pozne atunci când se apropie luna plină. Tul­burările sunt şi mai intense, atunci când apar şi tulburări me­teo­rologice, dar şi atunci când fondul emoţional al copi­lului sau al adultului este precar. Din acest motiv, atunci când se apropie luna plină, este bine să fim mai înţelegători, dar şi mai precauţi cu cei din jur.

Somnul - medicamentul memoriei

Dacă aţi observat că, de o vreme încoace, uitaţi unde v-aţi pus ochelarii sau telefonul mobil, dacă aveţi tot mai des lapsusuri sau pierdeţi din vedere lucruri importante, nu vă blamaţi prea mult şi nu daţi fuga la farmacie pentru a lua pilule pentru memorie. S-ar putea ca, la fel ca alte milioane de oameni, să suferiţi pur şi simplu de o lipsă cronică de somn. În timp ce dormim, mai ales în tim­pul aşa-numitului somn cu vise, caracterizat de miş­cări neregulate ale globilor ocu­lari, se formează în creier amin­tirile, împreună cu ca­pa­citatea de a le accesa la nevoie. În lipsa unui somn îndestulător, amintirile nu se formează complet şi ne vine foarte dificil să apelăm la ele ulterior. Soluţia pentru un somn mai bun este să faceţi mişcare o oră pe zi, să respiraţi regulat, să consumaţi plante uşor somnifere, cum ar fi teiul, roiniţa sau lavanda.