După trei ani, din bezna somnului cel dulce din timpul şedinţelor de plen, răsar idei care mai de care mai năstruşnice. Şi mai generoase, că doar nu sunt finanţate din salariile şi pensiile pe care singuri şi le îngraşă în ajun de alegeri, să fie siguri că au viitorul asigurat.
Ca şi când moştenirea lăsată de vechiul guvern n-ar fi destul de grea, parlamentul continuă să-l şicaneze pe noul premier Dacian Cioloş, punându-i în spate propuneri legislative cu iz populist şi electoral, care sporesc şi mai mult presiunea care apasă pe un buget aflat, şi aşa, la limita pragului de deficit. Practic, după ce l-au învestit şi au eliminat din start posibilitatea organizării de alegeri anticipate, care le-ar fi scurtat mandatele cu un an, parlamentarii adoptă o atitudine "superioară" şi arogantă faţă de primul ministru, pe care îl scot la tablă, în faţa clasei, ca să dea explicaţii. Ultima problemă care îi preocupă, brusc, pe aleşii noştri este sporirea natalităţii, prin susţinerea unui proiect de lege pentru majorarea indemnizaţiilor de creştere a copilului. Drept urmare, comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor a decis eliminarea plafonului maxim de 3.400 de lei pe care l-au înlocuit cu 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni. Modificarea avantajează mamele care aveau salarii mari înainte să nască. Pentru a sprijini şi mamele cu venituri mai mici, deputaţii au propus creşterea indemnizaţiei minime de la 600 de lei - cât este în prezent - la peste 1.000 de lei. Proiectul este ca şi aprobat, având sprijinul parlamentarilor PSD şi PNL. Nimic de zis. Cine nu-şi doreşte o viaţă mai înlesnită pentru mame şi pentru copii? Problema este că atunci când vii cu asemenea propuneri costisitoare, minima decenţă îţi cere să vii şi cu soluţia finanţării ei. De unde să scoţi 1 miliard de lei, cât spune Ministerul de Finanţe că ar fi efortul bugetar pentru a pune în aplicare legea într-un context financiar aşa de restrâns ca cel al României? Vorbele nu fac bani. "Când Parlamentul vine cu modificări sau cu propuneri legislative care vizează alocări bugetare, e important să precizeze de unde luăm banii. Aşa spune Constituţia. Bugetul pe anul viitor, deja cu angajamentele pe care le avem, înseamnă un deficit care riscă să meargă peste 3%. Deci, trebuie discuţii foarte serioase, nu e suficient să facem propuneri ici şi colo. Avem nevoi foarte multe şi trebuie să le prioritizăm", le-a transmis Cioloş parlamentarilor.
Răspunsul l-a primit prin tot felul de replici miştocăreşti, prin declaraţii de "apărare" a femeilor (binecunoscutul patriotism parlamentar) şi prin startul unui linşaj mediatic, care aminteşte de epoca Boc. Până la alegeri au mai rămas câteva luni. Cu un preşedinte slab şi cu un Parlament agresiv, cu un PNL care intră în hora populismelor marca PSD, Dacian Cioloş e din ce în ce mai singur. Ar fi dramatic ca efortul, tot mai vizibil, al guvernului tehnocrat, să fie îngropat sub interesele clasei politice, ce pare a nu fi învăţat nimic după semnalele străzii, provocate de incendiul de la Colectiv.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
