Descriere
Ştevia şi Măcrişul fac parte din aceeaşi familie, având asemănări evidente atât din punct de vedere al înfăţişării lor, cât şi al proprietăţilor farmacologice.
Ştevia (Rumex patientia) este o plantă perenă foarte răspândită în ţara noastră. Creşte spontan, primăvara, pe păşunile de deal şi de munte, pe lângă garduri şi răzoare, în locuri necultivate. Are rădăcina groasă, de culoare portocaliu aprins, cu tulpina dreaptă, purtând pe ea frunze mari cu peţiolul puternic. La început de vegetaţie, frunzele se dezvoltă sub formă de rozetă, la baza pământului. Acestea sunt cele mai indicate a se consuma în stare proaspătă, fiind lipsite de aţe.
Măcrişul (Rumex acetosa) se aseamănă mult cu Ştevia. Există un Măcriş care creşte în flora spontană, dar şi un Măcriş cultivat. Acesta se înmulţeşte foarte uşor, prin seminţe. Faţă de Ştevie, Măcrişul are un gust acrişor mai pronunţat datorită conţinutului mai mare de acid oxalic. Nu trebuie să fie folosit pe perioade lungi, de cei suferinzi de gută.
Recoltare şi uscare
De la Ştevie şi Măcriş se pot folosi în scopuri terapeutice frunzele, rădăcinile şi seminţele. Frunzele se recoltează primăvara, rădăcinile şi seminţele, toamna.
Frunzele de Ştevie se recoltează în perioada martie-aprilie-mai. Frunzele de Măcriş au perioadă mai lungă de recoltare, până-n vară. Dacă dorim să obţinem diferite forme farmaceutice, este nevoie să uscăm frunzele.
Uscarea frunzelor se face după metoda clasică: la umbră, în strat subţire, pe rame de lemn, coli de hârtie sau rogojini, în spaţii aerisite şi bine ventilate (poduri, verande, balcoane), răscolindu-se zilnic pentru a evita brunificarea. După uscare, se ambalează în săculeţi de tifon, pungi de hârtie, cutii de carton sau saci de rafie. Se păstrează până la momentul folosirii, ca plantă întreagă, o mărunţire groscioară realizându-se înaintea utilizării.
Preparate din Ştevie şi Măcriş
Infuzia
Mod de preparare: 2 linguri de frunze de Ştevie (Măcriş) uscate şi mărunţite groscior se opăresc cu 250 ml apă fiartă. Se dau într-un clocot şi se lasă la infuzat timp de 30 de minute, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere.
Decoctul
Mod de preparare: 4 linguri de rădăcină sau seminţe de Ştevie sau Măcriş mărunţite se fierb la foc mic, timp de 5 minute, în 500 ml apă, într-un vas din inox sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală. Se îndulceşte ca şi infuzia.
Tinctura
Mod de preparare: 2 linguri de frunze, rădăcină sau seminţe de Ştevie sau Măcriş, uscate şi mărunţite groscior, se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar, sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop-pipetă. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
Vinul terapeutic
Mod de preparare: 4 linguri de frunze, rădăcină sau seminţe de Ştevie sau Măcriş se lasă la macerat într-un litru de vin alb sau roşu, timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se filtrează fără stoarcerea reziduului şi apoi se lasă la decantat alte 6 zile, separându-se partea limpede de reziduul depus la fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se pune la păstrat în flacoane de 200 sau 250 ml. Termenul de valabilitate este de un an de zile, la temperatura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade. În cazul concentraţiei alcoolice a vinului mai mici de 11 grade, vinul medicinal se va păstra la frigider.
Recomandări
În cura de primăvară, Ştevia şi Măcrişul sunt plante de top alături de urzică, leurdă şi păpădie. Se prepară în diferite reţete culinare. Infuzia, decoctul, tinctura sau vinul completează cura de primăvară, în tot restul anului, după cum urmează:
* Detoxifiant
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se iau câte 2 linguri (30 ml) pe zi, după masă.
* Hepatoprotector
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
* Laxativ - se folosesc preparatele din frunze
Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se iau câte 2 linguri (30 ml) pe zi, după masă.
* Antidiareic - se folosesc preparatele din seminţe şi rădăcină de Ştevie sau Măcriş
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se iau câte 2 linguri (30 ml) pe zi, după masă.
* Diuretic
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se iau câte 2 linguri (30 ml) pe zi, după masă.
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia sa deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
