Specialiştii consideră că micile feline au ca principal mijloc de auto-terapie torsul: sunetele joase, ritmate şi extrem de vibrante pe care le scot în timpul acestei activităţi le relaxează sistemul muscular, le calmează durerile şi le ajută la regenerarea psihică. Interesant este că acest tratament are efect atât asupra pisicii, cât şi a stăpânului care o ţine în braţe. Cercetările au arătat că frecvenţele folosite pentru tors de către mâţe sunt aceleaşi cu cele ale curenţilor interferenţiali cu care sunt trataţi oamenii. Aceşti curenţi sunt folosiţi în secţiile de fizioterapie din spitale pentru tratarea durerilor reumatice şi musculare.
Sucul de roşii, mai eficient decât roşia proaspătă
Considerat principiul activ cel mai important din roşie, licopenul este pigmentul care le dă culoarea... roşie, iar în organismul uman este un formidabil agent de vindecare. Acest pigment previne şi tratează cancerul, împiedică depunerea colesterolului pe artere, protejează sistemul nervos de acţiunea nocivă a stresului, ajută la echilibrul endocrin. Paradoxal, el este de peste 8 ori mai uşor de extras de organismul uman din sucul natural de roşii decât din legumele proaspete. Aşadar, dacă nu v-aţi epuizat stocul de bulion preparat acasă, faceţi o cură de primăvară cu suc de roşii. Efectele sunt garantate!
Zika sau pesticid?
După o mobilizare exemplară la nivel mondial împotriva virusului Zika, suspectat că ar produce malformaţii ale creierului la nou-născuţi, a apărut o ipoteză surprinzătorare: teribila micro-encefalie ar putea fi cauzată, mai degrabă, de o substanţă chimică folosită pentru combaterea ţânţarilor, decât de virusul pe care aceştia îl transportă. Este vorba de piriproxifen, un insecticid folosit pe scară largă în America de Sud, care a ajuns în cantităţi însemnate în apa potabilă din multe zone şi care ar putea produce malformaţiile incriminate apărute la foetuşi. Deocamdată, responsabilii din sănătate brazilieni resping această ipoteză, dar echipe independente nu renunţă la idee şi continuă cercetările. Aşa că viitorul ar putea dezincrimina ţânţarii şi i-ar putea pune sub acuzare pe poluatorii bipezi.
Cafeaua - o plantă medicinală extrem de complexă
Adesea hulită pentru faptul că produce tulburări nervoase la cei care abuzează şi devin dependenţi de ea, cafeaua nu încetează să-i uimească pe medici. După ce a fost folosită cu un deosebit succes, în anii '50-'60, sub formă de... clismă detoxifiantă, în cadrul institutului american Gerson, boabelor de cafea li se descoperă în prezent noi virtuţi. Extern, cofeina conţinută în ele este benefică pentru prevenirea căderii părului, dar şi pentru combaterea celulitei sau a tulburărilor de circulaţie. Intern, este deja de notorietate efectul acidului clorogenic, pe care tot cafeaua îl conţine, contra obezităţii, dar şi a cancerului. Ultima găselniţă a savanţilor este aceea că o cafeluţă pe zi combate depunerea pe artere a colesterolului şi a grăsimilor. Astfel, ea reduce riscul de infarct şi de accident vascular.
Râsul - un mecanism de apărare, perfecţionat vreme de... 13 milioane de ani
Antropologii şi zoologii şi-au dat mâna pentru a cerceta una din cele mai misterioase manifestări umane: râsul. Specialiştii au studiat mai multe specii de animale, pentru a vedea când a apărut, pe scara evoluţiei, această manifestare a veseliei. Ei bine, singurele animale care râd sunt verişorii noştri urangutanii, gorilele şi cimpanzeii. Primii, adică urangutanii şi gorilele, sunt capabili doar de nişte chicoteli scurte, repetate la intervale de timp regulate. În schimb, cimpanzeii sunt capabili de un râs prelungit, atât pe inspiraţie, cât şi pe expiraţie. Oamenii râd doar atunci când expiră, în schimb, au zeci de tonalităţi care exprimă nuanţe foarte diferite ale umorului şi ale veseliei. Rolul râsului? Eliminarea tensiunilor psihice, apărarea de stres, dar şi comunicarea către semenii noştri a unei stări de spirit pozitive. De altfel, la specia umană râsul este cel mai contagios.
Antibiotice pe pâine
Mai ţineţi minte sloganul din epoca ceauşistă "Nicio masă fără peşte!"? Ei bine, în lumea industrializată, lucrurile au "evoluat". Acum, peştele a fost înlocuit de antibiotice. Specialiştii americani avertizează că, efectiv, am ajuns să mâncăm "antibiotice pe pâine", iar aceasta, fără să ştim. Cum? Prin consumul de carne, lapte şi produse lactate, ouă. Crescătorii intensivi de animale folosesc antibiotice la cote greu de imaginat, adăugând aceste medicamente zi de zi, chiar în nutreţuri. De teamă să nu-şi piardă veniturile prin îmbolnăvirea animalelor, ei le tratează pe tot parcursul scurtei lor vieţi contra infecţiilor bacteriene, iar excesul de antibiotice trece masiv în carnea şi laptele animalelor. Astfel consumăm o cantitate atât de mare de antibiotice, încât acestea ajung să producă tulpini de bacterii extrem de rezistente la medicamente, tulpini care sfârşesc prin a pune ulterior în pericol viaţa tuturor.
Reputaţia zahărului - la cele mai joase cote
După ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a numit zahărul drept pericol pentru sănătate şi a stabilit o doză maximă minusculă, adică de 25 de grame /zi, scandalurile legate de zahăr se ţin lanţ. Ultima sa ispravă: produce aşa-numită boală a ficatului gras. Astfel, marii consumatori de zahăr, înainte să se îngraşe excesiv, ajung să aibă depozite uriaşe de grăsime în ficat. Această îngrăşare a ficatului conduce - conform cercetătorilor - la scăderea capacităţii sale de filtrare, la producerea în exces de colesterol, precum şi la creşterea rezistenţei la insulină a organismului, ceea ce produce diabet.
Soluţia: alimentaţia cu multe salate, administrarea de plante amare (păpădie, gymnema, anghinare, frunze de măslin).