Ştiu puţini prozatori români de azi înzestraţi cu genul de umor în care excelează Petru Cimpoeşu. Cred că doar Răzvan Petrescu îi mai poate sta alături ca inteligenţă satirică, sensibilitate nevrotică la derizoriu, gust pentru parodie şi farsă. În romanele lui Cimpoeşu recunoaştem tipologii, situaţii, evenimente, limbaje din realitatea imediată, dar ele sunt dublate, ca ape subterane ce hrănesc rădăcinile epicii, de teme grave. Ca să-i găsesc filiaţii (o manie de critic literar, ceea ce eu nu sunt), mi se pare că el ar veni din Gogol combinat cu Hašek şi cu Ilf&Petrov. Dacă la ultimii era vorba de "liberalizarea economică" din perioada NEP-ului, în "Simion liftnicul" (2001) şi "Celălalt Simion" avem anii "capitalismului sălbatic" din lunga tranziţie românească spre nu se mai vede ce. Cadrul ambelor romane e chiar oraşul în care trăieşte autorul, Bacău, descris fără menajamente ca o provincie urâtă, plină cu magazine second hand, farmacii şi "localuri", plus maidanezi, cerşetori, rataţi, declasaţi, şmecheri, oportunişti şi femei grase. Prin cumularea detaliilor realiste, Bacăul devine un spaţiu parabolic în care locuitorii nu pot supravieţui decât cu antidepresive. (Îmi pot închipui ce sentimente nutresc "patrioţii locali" faţă de concetăţeanul lor romancier, pe merit multipremiat şi tradus cu succes în vreo şase ţări.)
Ceea ce m-a încântat în romanul pe care vi-l recomand azi este - pe lângă faptul că Petru Cimpoeşu e un virtuoz al comicului de limbaj şi situaţii, parodiind clişeele cu care ne sufocă massmedia - că foloseşte cu abilitate procedee narative diverse (amânarea lămuririlor, potenţarea misterului, excursuri suprarealiste, îngroşări groteşti până la absurd, poveştile din poveşti etc.) fără ca asta să complice lectura. Dimpotrivă, scenariul devine şi mai captivant. Vreau să cred că cititorul de azi nu e chiar atât de infantilizat precum se zice, nu caută doar fantezii care să-l scoată din cotidian, ci apreciază şi o epică bine regizată care îi pune în faţă bâlciul şi bestiarul actualităţii, cu o aparenţă de reality show, care subminează haios tot ce ţine de cultura populară, atât pe latura de "divertisment" cât şi pe cea "care vă poate afecta emoţional". În trena tematică a lui "Simion liftnicul", subintitulat "roman cu îngeri şi moldoveni", "Celălalt Simion", din care au dispărut îngerii, are ca personaj central acelaşi frate întru naivitate al soldatului Svejk, din aceeaşi lume a plictisului, rutinei şi singurătăţii provinciale, populată cu fiinţe al căror vis principal e să se îmbogăţească. În jurul acestui narator numit Puiu, un fraier sortit să devină ţap ispăşitor, se construieşte intriga în care intervin prietenul său Bazil, fost ziarist şi activist cultural, filosof diletant fascinat de teoriile lui Ştefan Odobleja, Gogu - un escroc, fost informator, cu relaţii printre colegii securişti reciclaţi şi cu idei de "inginerii financiare", cărora li se adaugă Hans cel cu puteri paranormale şi Gioni, duşmanul maidanezilor. Biografemele tuturor, fiecare cu ţăcănelile lui, ne sunt relatate de Puiu, despre care abia la jumătatea cărţii aflăm că ceea ce ne povesteşte e o Lucrare scrisă de el în puşcărie pentru a-şi reduce din pedeapsă. Dintre cei cinci bărbaţi - care, la sugestia şi cu sprijinul unor personaje numite Deputat şi Avocat European, înfiinţaseră o Fundaţie Umanitară menită să scoată bani din "setea de dreptate a poporului", printr-un telefon suprataxat ale cărui beneficii intrau în contul lor - numai Puiu e condamnat pentru "grup infracţional organizat". Prilej ca, în povestea lui să-i includă şi pe colegii de detenţie, tipologii şi cazuri ce abundă în presă şi pe micul ecran, de la profesorul pedofil Tavi, cu "amintirea frumoaselor vremuri de tristă amintire", la evazionistul fiscal Ofşor, la Carmen Bancomat, Şuţu ş.a. Din România în miniatură a lui Cimpoeşu nu lipseşte niciunul din subiectele de rating. Sunt inserate teoria conspiraţiei, protocronisme, predilecţia pentru miracole şi paranormalităţi, curiozitatea pentru morţi violente şi catastrofe, leacuri chinezeşti, "războiul postacilor" de pe Internet, metode noi ale hoţilor de a profita de naivitatea/prostia/lăcomia sau de aspiraţiile spirituale ale semenilor. "Celălalt Simion" te face adesea să râzi. Un râs cam nervos, eliberator totuşi.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
