Era imediat după drama din "Colectiv", Guvernul Ponta abia căzuse, iar murmurul de furie al străzii era încă viu. "Suntem singura ţară din Europa în care nu există bursă de creaţie. Nu este cazul să dau exemplul Germaniei, unde sunt mii pe an, dar pot să dau exemplul Albaniei, Macedoniei, Bosniei-Herzegovina. State de nivel, teoretic, ca al nostru sau mai jos decât al nostru, care au înţeles că fără o rezidenţă de creaţie nu se poate ca o literatură să meargă înainte", îşi spunea oful Filip Florian.
Au trecut puţine luni de atunci, iar realitatea flagrantă din imaginea propusă de prozator este pe cale să devină istorie. Întâi de toate, pentru că - şi aici e prima ştire - noul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, pregăteşte o propunere de hotărâre, prin care scrierea de lucrări ştiinţifice în închisoare să nu mai fie gratificată cu scurtarea pedepsei deţinutului-scriitor. "În nicio altă ţară din Uniunea Europeană nu mai există situaţia în care sunt acordate beneficii pentru scrierea de lucrări ştiinţifice în închisoare. Este vorba şi de o discriminare aici, deoarece cei care pictează nu beneficiază de nimic. Opera artistică în închisoare nu trebuie recompensată în niciun fel", susţine Raluca Prună. Este de aşteptat ca Guvernul să adopte propunerea, care ar intra în vigoare imediat.
A doua ştire vine de la ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, care promite să rezolve problema rezidenţelor de creaţie. "Există o instituţie care funcţionează pe proiecte în momentul de faţă, este Administraţia Fondului Cultural Naţional. Celor de la AFCN vreau să le propun două programe suplimentare. Unul ar fi un program de rezidenţe pentru artiştii români, indiferent dacă sunt scriitori sau artişti plastici, aşa cum există peste tot în lume. E relativ prematur, dar ne-am gândit la un buget de circa 1.000 de euro pe lună, în afară de cheltuieli de deplasare, cazare etc, pe o perioadă limitată, prin care am putea să aducem scriitori în ţară şi să le acordăm reşedinţe în zone reprezentative pentru spaţiul cultural românesc, pentru a contribui la crearea unor centre de cultură, de dialog şi de schimburi de experienţă în aceste zone ale ţării". "Apoi", afirmă ministrul Culturii, "aş vrea să institui un fel de paşaport dat unor artişti care, consacraţi prin nişte premii europene importante, au dovedit că se află la vârful domeniului în care creează. Şi, prin acest paşaport, care ar reprezenta o susţinere financiară, să le dăm posibilitatea să creeze în continuare. Suntem conştienţi că singura lor grijă este să creeze. Nu mai trebuie să le creăm şi alte griji: să raporteze, să completeze formulare, să depună bilanţuri. Am vrea să le luăm grija existenţei de pe o zi pe alta şi să-i lăsăm doar cu grija creaţiei".
Sunt două ştiri, despre două iniţiative punctuale. Nu sunt mari reforme, care să dea peste cap societatea, dar numai aşa, descurajând, fie şi punctual, hoţia şi plagiatul, şi investind în talent şi în performanţă, România poate merge mai departe.