- Evident, anul se încheie într-un peisaj politic diametral opus faţă de cel care i-a marcat începutul. Avem un guvern nou şi un premier decent; Parlamentul a încuviinţat cererile DNA privind arestarea unor politicieni altădată importanţi, Dan Şova şi Ioan Oltean; iar PNL şi PSD au adoptat criterii de integritate severe pentru selecţia candidaţilor la alegerile din 2016. Există totuşi suficiente elemente care ne fac să ne îndoim că partidele au în vedere o reformă de substanţă, şi nu doar o schimbare de decor. Criteriile de integritate adoptate de cele două partide sunt binevenite, fiind de natură să-i excludă pe cei care au făcut parte din fosta Securitate sau au colaborat cu ea, care au fost demnitari PCR, care sunt urmăriţi penal, s-au aflat în conflict de interese, au avut sau au contracte cu statul sau au datorii la stat. Din păcate, noile criterii se aplică doar pentru viitorii candidaţi, în prezent conduce tot garda veche, care va organiza alegerile şi care are destule pârghii pentru a goli de conţinut aceste criterii. Dacă PSD a devenit atât de exigent faţă de cei cu dosare penale, ne întrebăm ce mai caută Liviu Dragnea în fruntea partidului, când se ştie că este condamnat în prima instanţă? Totodată, nu înţelegem de ce a anunţat PNL candidatura controversatului Cristian Buşoi la Primăria Capitalei, înainte de adoptarea criteriilor de integritate şi înainte de numirea noului preşedinte interimar al organizaţiei PNL Bucureşti. Nu ar fi trebuit ca procesul de selecţie să fi fost organizat de noua conducere a PNL Bucureşti? Metodele, iată, sunt tot cele vechi. Criteriile de integritate nou adoptate sunt necesare, dar nicidecum suficiente. Ele ne spun, într-adevăr, cine va fi exclus de pe listele de candidaţi, dar nu şi cum sunt selectaţi. Ar trebui să existe, aşadar, şi un nou set de criterii, din care să aflăm şi calităţile candidaţilor propuşi de partide, de la studii şi competenţă, până la experienţă, onestitate şi fermitate în susţinerea convingerilor politice şi consecvenţă în îndeplinirea promisiunilor electorale. În lipsa acestora, este prea uşor pentru actualii lideri să propulseze candidaţi "curaţi", dar care de fapt le sunt îndatoraţi şi gândesc şi acţionează ca ei. Noul şef al Tineretului Social Democrat, de pildă, se declară îndatorat Ecaterinei Andronescu, iar Cristian Buşoi a devenit penibil, încercând să propulseze un medic rezident pe post de ministru al Sănătăţii. Este perfect posibil ca actuala elită de partid să facă un pas înapoi, trimiţând în arenă o echipă de marionete. Totodată, în privinţa alegerilor locale, şansele unei primeniri reale sunt mult diminuate, de faptul că acestea vor avea un singur tur de scrutin. Temător, guvernul Cioloş nu a vrut să modifice legea prin ordonanţă, cum nu vrea să-l supere nici pe ministrul Tobă, acuzat de plagiat. Sistemul se dovedeşte încă foarte puternic şi bine ancorat, iar masa critică pentru schimbarea sa nu s-a consolidat. În mod cert, însă, PNL şi PSD nu ne-au convins că ar putea fi vehiculul schimbării mult aşteptate.
- Dosarul restituirii ilegale a fermei Băneasa, în care sunt implicaţi "Prinţul" Paul şi fostul şef de cabinet al lui Adrian Năstase, Remus Truică, readuce în prim plan, problema reconstituirii dreptului de proprietate, care a fost subiect de dispută de la începutul perioadei post-decembriste. Ce şanse sunt ca această chestiune să-şi găsească o rezolvare?
- Anchetele DNA din ultimii ani, privitoare la despăgubirile astronomice acordate ilegal pentru cumpărătorii de drepturi litigioase, ca şi recentul dosar al fermei Băneasa, din care reiese complicitatea mai multor funcţionari publici şi oameni de afaceri, într-un demers de fraudare a statului, iniţiat de un pretins membru al Casei Regale, au darul de a face lumină asupra esenţei politicii şi administraţiei din ultimii 26 de ani. Abia acum înţelegem, de pildă, că nu proprietarii de drept, ci şmecherii, complici cu o parte din politicieni, erau beneficiarii sumelor imense plătite de stat ca despăgubire şi invocate pentru a motiva legea promovată de guvernul Ungureanu, care limita drastic şi ruşinos, compensaţiile către foştii proprietari de terenuri şi imobile. Înfieraţi şi detestaţi de propaganda PSD, foştii proprietari se luptau cu morile de vânt ale unei justiţii corupte şi ale unei administraţii de aceeaşi natură, care refuza punerea în posesie. În final, acceptau să-şi vândă drepturile asupra bunurilor aflate în litigiu, unor indivizi care, ce să vezi!, obţineau imediat decizii favorabile şi apoi, generoşi, cedau terenul statului, în schimbul unor despăgubiri supraevaluate, pe care reprezentanţii corupţi ai statului o acceptau, deşi păgubeau direct contribuabilul. Acesta a fost mecanismul descoperit de DNA în dosarele Alinei Bica şi Crinuţei Dumitrean, din care nu lipseşte clanul Cocoş. În cazul fermei Băneasa, ilegalitatea este şi mai revoltătoare, pentru că, după datele publicate deja în presă, Paul Lambrino nu ar avea niciun drept asupra fermei, pe care nu au revendicat-o nici tatăl său, fiul natural al lui Carol al II-lea, nici Regele Mihai. Ilegalitatea a fost acceptată însă de o reţea de oficiali corupţi, coordonată de personaje cu legături în clasa politică la nivel înalt. Privit retrospectiv, acest arsenal de practici penale evidenţiază un filon de-a dreptul gangsteresc, pe care îl regăsim în istoria celor 26 de ani de post-comunism, şi anume, politica de spoliere a proprietarilor de drept şi, în aceeaşi măsură, a statului, adică a contribuabilului. La originea acestui sistem vom găsi PSD, partidul succesor al PCR, şi partenerii săi, proveniţi tot din regimul comunist, adică din fostul partid conducător şi din Securitate. Esenţa sistemului "ticăloşit" este furtul şi ilegalitatea, cum era şi pentru comunişti, sistemul ticăloşit fiind de fapt continuarea furtului şi ilegalităţii din regimul comunist, cu alte mijloace, adecvate noii epoci istorice, dar cu aceeaşi concepţie fundamentală, de dispreţ faţă de drepturile omului. Problema proprietăţii s-a dovedit piatra de poticnire a noului regim. Deocamdată, de corectarea ilegalităţilor se ocupă doar DNA şi doar puţine din nedreptăţile comise mai pot fi corectate acum. Ştim, însă, acum, cât de profund viciată este construcţia politică creată după decembrie 1989 şi, în consecinţă, cât de mare şi susţinut trebuie să fie efortul de reformă şi regenerare. Acest efort îşi aşteaptă încă iniţiatorii.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
