Recentul masacru de la Paris, pe lângă alte atentate mai "mici", din Tunisia sau Mali, au scos în evidenţă două dintre marile vulnerabilităţi ale lumii occidentale: multiculturalismul şi corectitudinea politică. Acceptate ca minorităţi etnice şi religioase în urmă cu multe decenii, ca o compensaţie pentru veacurile de colonialism, comunităţile musulmane din Franţa, Belgia, Olanda, Anglia, Germania etc. au sfârşit prin a deveni stat în stat, refuzând integrarea culturală. Astfel, deşi valurile de imigranţi din Siria ar fi putut aduce sute de terorişti ai ISIS, fapt încă neconfirmat, s-a dovedit că atentatorii din capitala Franţei erau cetăţeni francezi şi belgieni, crescuţi şi educaţi în aceste ţări. Cu alte cuvinte, un experiment multicultural eşuat al Vestului corect politic, care scoate în lumină o realitate înspăimântătoare, un "pojar mortal", cum ar spune istoricul Neagu Djuvara. În acest context, scriitorul şi jurnalistul americano-german Soeren Kern (www. sorenkern.com), se întreabă dacă nu cumva Europa a pierdut controlul asupra destinului său.
În Olanda, de pildă, se pare că există circa 40 de zone "no-go", unde poliţia nu îndrăzneşte să intre fără tanchete blindate. Situaţia este identică în Belgia şi, bineînţeles, în Franţa, unde au fost identificate 751 de "zone sensibile", ieşite practic de sub controlul statului. Recent, potrivit informaţiilor dezvăluite de presa belgiană (citate de ziarul Cotidianul.ro), s-a aflat că 215 jihadişti luptau în Siria, dar primeau ajutor de şomaj de la Bruxelles. Un total de peste 80.000 de euro au fost deja plătiţi luptătorilor din Siria. De aceşti bani primiţi de la sistemul de asigurări sociale (CPAS) jihadiştii belgieni s-au folosit pentru a-şi finanţa perioadele lor ca "turişti terorişti". De fapt, serviciile de securitate belgiene fişaseră 1000 de cetăţeni belgieni care făceau naveta între Belgia şi Siria sau Irak. Se ştia totul despre ei, dar la întoarcerea acasă, de teama de a nu-i irita, cu alte cuvinte, din corectitudine politică, nu au mai fost urmăriţi. În Marea Britanie, gruparea musulmană «Musulmanii contra cruciadelor» a lansat o campanie pentru transformarea a 12 oraşe engleze, în frunte cu aşa-zisul "Londonistan", în state islamice independente, care să fie supuse Sharia, în afara legilor britanice. Tentativa se numeşte "Proiect al Emiratelor Islamice" şi enumeră oraşele Birmingham, Bradford, Derby, Dewsbury, Leeds, Leicester, Liverpool, Luton, Manchester, Sheffield, cât şi Waltham Forest în nord-estul Londrei şi Tower Hamlets în est. În Roma, Paris, Marsilia sau Toulouse, sunt blocate străzi şi pieţe întregi pentru rugăciunea de vineri, iar sistemul de amplificare al moscheilor este dat la maxim. Nimeni nu îndrăzneşte să comenteze, pentru a nu stârni revolta musulmanilor. În Suedia, largi teritorii în sudul oraşului Malmö, care are mai mult de 25% musulmani, sunt zone interzise ne-musulmanilor. Pompierii şi ambulanţele refuză să intre în cartiere musulmane ca Rosengard fără o escortă puternică a poliţiei. În Göteborg, tinerii musulmani au atacat şi distrus, cu cocktail-uri Molotov, 15 maşini ale poliţiei. În contextul acestor fapte cunoscute din presă, i-am solicitat un interviu deputatului PNL Theodor Paleologu, bun cunoscător al Franţei, unde tatăl său, regretatul Alexandru Paleologu, a funcţionat în anii '90 ca "ambasador al golanilor". Theodor Paleologu, fost elev al "École Normale Supérieure", a studiat filosofia la Universitatea Paris I Sorbonne şi este doctor în filosofie politică al École des Hautes Études en Sciences Sociales şi al Universităţii din München. A fost fellow la Harvard, Notre Dame şi Wissenschaftskolleg zu Berlin, a predat la Boston College, Deep Springs College, European College of Liberal Arts de la Berlin şi Universitatea din Copenhaga. A fost ambasador al României în Danemarca şi Islanda şi Ministru al Culturii. În prezent, este deputat PNL şi preşedintele Fundaţiei Paleologu.
"Orbirea elitelor franceze este de natură ideologică"
- A fost generozitatea occidentală de a accepta, în anii '60, imigrări masive din fostele colonii, o greşeală istorică ce se răzbună azi? De ce nu se lasă integraţi musulmanii francezi, belgieni sau germani?
- Da, fenomenul a fost scăpat de sub control. Şi n-a fost vorba doar de "generozitate", ci şi de interes economic. Decidenţii occidentali au scăpat însă din vedere alte considerente şi s-au dovedit incapabili de a prevedea. De fapt, unii au prevăzut, dar nu au putut acţiona în consecinţă. Pe de altă parte, dacă vorbim de "integrare", nu cred că e bine să generalizăm. Mulţi musulmani s-au integrat bine în societăţile occidentale. Dar peste tot vedem totuşi că o parte a comunităţilor musulmane respinge cu obstinaţie integrarea şi consideră cu ostilitate societăţile care-i găzduiesc. Este de ajuns pentru a crea o imensă problemă. După părerea mea, principalele victime ale islamismului extremist sunt tocmai musulmanii.
- Franţa este, în aceste zile, marele rănit. De ce tocmai Franţa? De ce credeţi că terorismul a lovit de două ori profund la Paris, în cursul acestui an?
- Deh, Franţa este - nu-i aşa? - "ţara drepturilor omului". Orbirea elitelor franceze este de natură ideologică. Experienţa istorică arată că Omul cu O mare, omul abstract şi universal, nu există. Mai ţineţi minte cum se răţoia Laurent Fabius la Viktor Orban şi la ţările din Estul Europei, care erau reticente, să primească refugiaţi? Cu toată solidaritatea faţă de Franţa, n-ar strica, cred eu, să le aducem aminte.
- Şi în Belgia ne confruntăm cu situaţii identice. Şi în Olanda. Şi în alte state. În Londra, dacă se petrec crime în cartierele musulmane, rămân neinvestigate, poliţia nu îndrăzneşte să ancheteze... Ce ne spun toate aceste anomalii de comportament al autorităţilor occidentale?
- E groaznic şi e doar o parte a tabloului general. Avem de-a face cu o demisie a statului. Or, absenţa statului, o ştim de la Hobbes, înseamnă războiul tuturor împotriva tuturor. Există de ani de zile o stare de război civil larvar. Dar poliţia ideologică, corectitudinea politică, interzic formularea diagnosticului.
- Se pune în discuţie şi multiculturalismul. Andrei Pleşu scria zilele trecute că multiculturalismul "a eşuat" în Europa. Ce părere aveţi?
- "Multiculturalismul" este o ideologie care niciodată nu a funcţionat şi nu a fost reflectată de realitate. Asta nu înseamnă însă că nişte culturi diferite n-ar putea coexista în mod paşnic şi armonios. Segregaţionismul este şi el o ideologie simplistă. Sunt culturi care pot coexista şi altele care, din câte vedem, nu pot coexista fără victime.
"Dacă eram în Spaţiul Schengen, trecea puhoiul de refugiaţi pe la noi"
- Tratatul Schengen a fost suspendat la recentul consiliu al JAI. Mai are vreun rost ca România să insiste să facă parte din acest tratat?
- Abordarea românească a problematicii Schengen ţine de orgoliu şi este eminamente emoţională. Vrem şi noi în Schengen, ca să nu ne simţim inferiori. Niciun oficial român nu ne-a explicat, cu cifre, care este interesul nostru de a fi parte din Spaţiul Schengen. Deocamdată, putem vedea că am avut noroc că nu suntem în Schengen: dacă eram în Spaţiul Schengen, trecea puhoiul de refugiaţi pe la noi. Iar la cât suntem noi de organizaţi şi de eficienţi, ar fi fost un haos de nedescris.
- Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat, recent, că România este o ţintă pentru jihadişti, pentru atentate de genul celor de la Paris. Care este părerea dvs.?
- Bănuiesc că ştie ce spune. N-am nicio informaţie în acest sens, dar nu văd de ce n-ar fi aşa cum spune el. Eu observ doar că suntem extrem de vulnerabili. Ca şi în alte situaţii, întâi se va produce o catastrofă, şi abia apoi ne vom apuca să luăm în considerare problema. Autorităţile cu atribuţii de securitate nu au comunicat că ar avea vreun plan de acţiune şi de prevenţie. Noi putem spera că cineva se gândeşte şi la siguranţa noastră. Dar tare mă tem că este o speranţă vană.
Charles De Gaulle despre musulmani:
"Arabii sunt arabi, francezii sunt francezi"
"Nu trebuie să ne ferim de cuvinte. Este foarte bine că există francezi galbeni, francezi negri, francezi mulatri. Ei sunt dovada că Franţa, conform vocaţiei sale universale, este deschisă tuturor raselor. Dar cu condiţia ca ei să rămână o mică minoritate. Dacă nu, Franţa nu va mai fi Franţa. Noi suntem înainte de toate un popor de rasă albă, de cultură greacă şi latină şi de religie creştină. Astea nu sunt poveşti! I-aţi văzut pe musulmani? Le-aţi privit turbanele şi djelabalele? Vedeţi bine că nu sunt francezi! Încercaţi să amestecaţi uleiul cu oţetul, agitaţi sticla şi după un moment veţi vedea că sunt din nou separate. Arabii sunt arabi, francezii sunt francezi! Credeţi că organismul francez poate să absoarbă zece milioane de musulmani, care mâine vor fi douăzeci de milioane şi poimâine patruzeci? Dacă îi integrăm, dacă toţi arabii şi berberii din Algeria vor fi consideraţi francezi, cum îi vom împiedica să vină în metropolă, atât timp cât nivelul de viaţă de aici este atât de ridicat? Satul meu natal nu se va mai numi Colombey - Două Biserici, ci Colombey - Două Moschei!".
André Malraux despre islamul violent (1956)
"Islamul violent este comparabil cu începutul comunismului lui Lenin"
"Marele fenomen al epocii noastre este violenţa islamică. Subestimată de cei mai mulţi dintre contemporanii noştri, creşterea islamului este comparabilă cu începutul comunismului în timpul lui Lenin. Astăzi, lumea occidentală pare nepregătită să se confrunte cu problema islamului. Datele actuale ale problemei sugerează că formele variate de dictatură islamică vor fi stabilite succesiv în lumea arabă. Probabil că soluţiile parţiale, aplicate în timp, vor fi suficiente pentru a indica cursul islamului. Dar este deja prea târziu".
Profesorului Theodor Paleologu îi puteţi scrie la
e-mail: cursuri@paleologu.com
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
